Ruşii lansează apeluri la proteste folosind ”emoji” pentru a evita cenzura

Pentru utilizatorii de internet familiarizaţi cu astfel de pictograme, mesajul era foarte clar: o adresă (Piaţa Puşkin din Moscova), ora locală şi apelul de a participa la un protest faţă de acţiunile Guvernului rus.

Emoji-urile utilizate în acel mesaj online se referă la un cod folosit de mulţi ani în Rusia pentru a lansa apeluri la proteste – un cod cunoscut atât de bine şi de autorităţile moscovite, încât abia mai poate fi considerat un cod, potrivit reprezentanţilor OVD-Info, un ONG care militează pentru drepturile omului.

De ce sunt folosite astfel de mesaje codate?

Protestele neautorizate au fost interzise în această ţară în 2014 şi încălcarea legii poate să aducă 15 zile de închisoare pentru o persoană aflată la prima infracţiune de acest tip. Persoanele care „recidivează” riscă o pedeapsă de închisoare de până la cinci ani.

De atunci, pentru activişti a devenit un fapt comun folosirea unor fraze codate pentru a se organiza în spaţiul online.

„E ca şi cum ai spune: ‘Hai să facem o plimbare în centru’ sau ‘Vremea e bună pentru o plimbare'”, a declarat Maria, o reprezentantă a acelui ONG. Maria trimite prietenilor ei mesaje de acest tip pentru a-i anunţa locul în care intenţionează să participe la un protest.

Ceea ce a început ca o modalitate de a evita cenzura guvernamentală a devenit aproape un fel de glumă între prieteni sau un fel de „memă” (O idee, de obicei hazlie, materializată într-o imagine, un clip sau un text, care se răspândeşte prin intermediul internetului – n.r.), a declarat Maria pentru BBC News.

Cu toate acestea, consecinţele neutilizării unui limbaj codificat ar putea fi grave.

Care sunt potenţialele consecinţe?

Alexander a fost arestat la un protest în Moscova, după ce a publicat pe reţelele de socializare un mesaj despre acea manifestare.

În dimineaţa următoare protestului, mai mulţi poliţişti în ţinute oficiale l-au arestat pe tânărul moscovit în faţa clădirii în care locuieşte iubita lui şi l-au dus la o secţie de poliţie. Tânărul a fost reţinut pentru mai multe zile şi obligat să semneze un document ce prezenta infracţiunile pe care autorităţile ruse spuneau că el le-ar fi comis.

Jurnaliştii de la BBC precizează că nu pot fi absolut siguri că prezenţa la protest sau activitatea de pe reţelele de socializare au fost motivele aflate în spatele arestării lui Alexander. Tânărul a fost arestat apoi pentru a doua oară, în timp ce se afla în metroul din Moscova, într-o zi în care nu participase la niciun protest.

BBC News a aflat şi despre alte arestări bazate doar pe activitatea de pe reţelele de socializare, inclusiv despre o femeie care a fost arestată din cauza unui mesaj publicat pe Twitter.

Pe 24 februarie, femeia a scris mesajul online „Nu am mai mers în centrul oraşului de multă vreme” şi a citat un alt mesaj distribuit pe Twitter care conţinea un apel explicit la protest.

După cinci zile, femeia a fost arestată în timp ce se afla într-un tren.

Ea crede că a fost detectată cu ajutorul unui software de recunoaştere facială utilizat în reţeaua de metrou din Moscova, iar în cadrul audierii sale la tribunal a fost prezentat un document ce conţinea mesajul ei publicat pe Twitter, fapt care demonstrează că autorităţile ruse au făcut o captură de ecran aproape imediat după ce ea a publicat acel mesaj online.

Într-un alt caz, Niki, un blogger, a dezvăluit că fratele unui prieten apropiat a fost arestat de două ori – prima dată, la câteva ore după ce a participat la un protest, iar a doua oară, după o săptămână, pentru faptul că a distribuit imagini online cu prietenii lui pe VK, echivalentul rusesc al reţelei de socializare Facebook.

Aproape 14.000 de persoane au fost arestate în Rusia de la începutul conflictelor armate în Ucraina în urmă cu două săptămâni, în principal pentru participarea lor la proteste, potrivit ONG-ului OVD-Info, care asigură şi servicii de consultanţă juridică.

Până acum, cele mai multe dintre ele au fost arestate pentru câteva ore sau câteva zile.

Se schimbă situaţia?

O lege a fost adoptată în Rusia pe 4 martie cu obiectivul de a combate „ştirile false” despre armata rusă, însă specialiştii se aşteaptă ca ea să fie utilizată pentru a reprima şi mai mult protestele ruşilor faţă de război, incluzând pedepse de până la 15 ani de închisoare, o perioadă considerabil mai îndelungată decât cele stipulate în sancţiunile precedente.

Pentru tinerii ruşi, precum Maria, această lege „a schimbat deja lucrurile”, întrucât ea se teme să mai meargă la proteste sau să publice mesaje pe internet despre „operaţiunea specială militară”, sintagma pe care Rusia o foloseşte pentru a descrie invazia din Ucraina.

Reprezentanţii OVD-Info afirmă că există totodată semnale clare ce indică faptul că numărul arestărilor a crescut după adoptarea legii.

Unde îşi publică ruşii mesajele acum?

Închiderea companiilor mass-media independente, blocarea reţelei Facebook şi restricţionarea ruşilor de a publica mesaje pe TikTok au afectat serios principalele rute privind accesul la informare, a declarat Leonid Drabkin, unul dintre coordonatorii de la OVD-Info, iar mulţi dintre ruşi au început să se teamă şi recurg la autocenzură.

„Acum, dacă te uiţi pe Instagram, vezi că sunt de 10 ori mai puţine mesaje”, a declarat el.

Mulţi dintre prietenii lui şi-au şters conturile de pe reţelele de socializare.

Şi, în conjuncţie cu pedepsele mai aspre prevăzute în noua lege, aceste elemente afectează deja numărul persoanelor „care sunt suficient de curajoase pentru a protesta”.

Prenumele folosite în articolul publicat de BBC au fost modificate pentru a proteja identităţile martorilor.