„Bucureștiul e una dintre piețele noastre cheie. În prezent, avem un teren pe care vom dezvolta un proiect de birouri boutique de 5.000 mp pe Calea Dorobantilor de circa 15 milioane de euro și negociem pentru un alt teren pe care vom dezvolta birouri într-o zonă de top a orașului”, spune Friedrich Wachernig, membru în board-ul S Immo.
The Mark e ocupat în proporție de 100%, iar chiria plătită de chiriași, printre care se află Deloitte, Dentons, WPP și Starbucks, oscilează între 16 și 18 euro/mp/lună.
„Vom rămâne în București, nu intenționăm sa investim în orașele secundare, chiar dacă Bucureștiul nu mai e un oraș ieftin. Nu se poate compara cu Viena, unde yield-urile sunt 3,5%-4% față de 7% sau peste 7% în București. Eu cred, însă, că dacă țara își păstrează echilibrul, yield-urile vor scădea mult sub 7%. Investitorii trebuie să aibă încredere, iar politicienii să se abțină de la gesturi extreme”, susține Wachernig.
S Immo mai deține în România, printre altele hotelul Novotel și mallul Sun Plaza, dar viitorul e dedicat achiziției sau dezvoltării, probabil ambele, de clădiri de birouri.
Companie crede că Bucureștiul mai are nevoie de clădiri de birouri moderne, care se vor umple imediat, deși stocul a mai crescut și piața așteaptă livrări de circa 300.000 mp anul acesta.
„Am vândut un mall din Sofia și ne-am făcut exit-ul de pe piața bulgară, am primit oferte și pentru Sun Plaza, dar nu vom vinde deocamdată, cel puțin. O să vindem și o parte din terenul de 9,7 de hectare la Jilava. De fapt, vrem să vindem tot terenul de la Jilava în mai multe faze”, susține Friedrich Wachernig.
Compania a intenționat să regenereze urban zona The Mark, dominată de clădiri vechi și foarte deteriorate, dar a fost refuzată de Primărie.
„Am vrea sa investim mai mulți bani în București. S Immo ar cumpăra teren de la primărie, dacă ar fi de vânzare. Am fi pregătiți sa îmbunătățim zona, dar dacă primăria nu vrea asta…”, explică Wacherning.
Austriecii ar fi dispuși să colaboreze cu primăria, în celebrele PPP-uri despre care se vorbește atât lanivel guvernamental, dar niciunul nu a avut succes până acum. Probabil cel mai bun exemplu e cartierul Corvin din Budapesta, dezvoltat de Cordia, companie prezentă și pe piața din România, dupăce a fost distrus în revoltele maghiarillor din 1956.
Deocamdată, în România, proiectele de reabilitare urbană sunt rare, iar primăriile nu se implică deloc. Printre ele e proiectul mixt Iulius Town din Timișoara, de 220 milioane de euro, sau Silk District din Iași, pentru dezvoltarea căruia Prime Kapital va investi 200 de milioane de euro.