S&P a confirmat ratingul României la „BBB-/A-3”, cu perspectivă stabilă

Potrivit S&P, ratingul este sprijinit de nivelul moderat al datoriei externe a României şi de perspectivele solide de creştere. Cu toate acestea, PIB per capita a fost în 2017, conform estimărilor, de 10.000 dolari, al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Nivelul redus al veniturilor şi avuţiei constrâng ratingul României, alături de alţi factori, precum deficitul bugetar, slaba eficienţă instituţională şi guvernamentală, precum şi incertitudinea politică.

„Până acum considerăm că politicile actualului guvern sunt predominat orientate pe termen scurt, concentrându-se pe spaţiul fiscal disponibil, pentru a majora salariile în sectorul public şi pensiile. Lipsesc iniţiativele de reformă structurală în detrimentul reţelei de infrastructură învechite şi sistemului educaţional subperformant. Pe termen mediu, lipsa progreselor în aceste domenii ar putea afecta creşterea economică şi ar putea descuraja investitorii străini”, notează S&P.

Pentru 2018 agenţia se aşteaptă ca majorarea reală a PIB să încetinească până la 4,3%, pe măsură ce consumul revine la normal şi cererea externă se moderează.

„Politica monetară a rezistat presiunilor politice. Banca Centrală a României a majorat ratele dobânzilor pentru a ancora aşteptările inflaţioniste şi a ajuta la dezamorsarea riscurilor supraîncălzirii economiei, pe fondul măsurilor fiscale expansioniste”, apreciază S&P.

Agenţia avertizează că sporesc riscurile la adresa cadrului instituţional, deoarece se intensifică eforturile politice de a interfera cu independenţa sistemului judiciar. „Astfel de interferenţe ar putea deteriora încrederea investitorilor”, susţine S&P.

„Perspectiva stabilă atribuită ratingului României reflectă opinia agenţiei că, deşi politicile rămân turbulente şi devin din ce în ce mai intervenţioniste, actualele metode de control şi echilibrare vor fi suficient de robuste pentru a rezista încercărilor politice de a interfera în independenţa instituţiilor. În plus, deşi estimăm că deficitele României de cont curent şi bugetar vor rămâne ridicate, ca rezultat al politicii fiscale pro-ciclice a Guvernului, ne aşteptăm ca datoria guvernamentală generală şi externă să crească doar gradual în următorii doi ani, împiedicând o încetinire majoră a economiei”, se arată în comunicatul agenţia de evaluare financiară.

S&P ar putea revizui în creştere ratingurile României dacă mediul instituţional se stabilizează şi Guvernul face progrese mai susţinute în domeniul consolidării bugetare, pune în mod ferm datoria generală guvernamentală netă pe o traiectorie descendentă şi întăreşte cadrul de guvernanţă,ceea ce va avea ca rezultat finanţe guvernamentale şi creştere macroeconomică mai stabile şi mai predictibile, apreciază S&P.

De asemenea, agenţia ar putea revizui în scădere calificativele acordate României dacă observă o erodare a independenţei instituţiilor cheie, care subminează încrederea în stabilitatea verificărilor şi echilibrelor, care vor accelera turbulenţele publice şi vor reduce încrederea investitorilor. Mai mult, S&P ar putea lua în considerare o acţiune negativă de rating dacă modificările politice vor duce la o creştere semnificativă a deficitelor, a datoriei şi a costurilor de împrumut sau dacă reapar dezechilibrele externe.

„Creşterea economiei româneşti a fost solidă în ultimii ani, ajungând recent la un nivel mult peste potenţial, dar ar urma să încetinească în urma majorării ratelor dobânzilor şi a reducerii stimulentelor fiscale. Lipsa vizibilităţii privind agenda guvernamentală şi frecventele revizuiri ale codului fiscal au afectat capacitatea oamenilor de afaceri de a-şi face planuri pe termen lung. Până în prezent, vedem că politicile guvernamentale sunt predominant pe termen scurt, concentrând spaţiul fiscal disponibil pe majorarea salariilor şi a pensiilor din sistemul public. Iniţiativele de reformă structurale lipsesc, în detrimentul reţelei de infrastructură în suferinţă şi a sistemului educaţional neperformant. Pe termen mediu, lipsa progreselor în aceste domenii ar putea afecta creşterea economiei şi încrederea investitorilor străini”, avertizează agenţia de evaluare financiară.

Deşi economia a înregistrat un boom în 2017, iar semnele supraîncălzirii sunt în creştere, responsabilitatea stabilizării macroeconomice a fost lăsată pe seama politicii monetare, în timp ce politica fiscală rămâne pro-ciclică, se arată în comunicatul S&P.

„Banca Centrală a României a rezistat presiunilor politice şi a înăsprit politica monetară pentru a îndruma economia spre o poziţie macroeconomică mai echilibrată, dezamorsând temerile privind o iminentă supraîncălzire”, apreciază agenţia.

În 2018, avansul PIB-ului României va încetini la 4,3%, în urma normalizării creşterii consumului şi a moderării cererii externe, previzionează S&P. „În special constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a alimenta economia României, iar deficienţele structurale vor afecta avansul PIB-ului”, avertizează agenţia.

„Rata şomajului în România a scăzut anul trecut la 4,9% dar a sporit lipsa forţei de muncă calificate. Mai mult, dacă va continua creşterea rapidă a salariilor, câştigurile competitive ale României greu obţinute se vor eroda rapid. De asemenea, agenţia crede că vor fi necesare reforme structurale pentru asigurarea unei traiectorii de creştere economică mai robustă, mai degrabă prin sprijinirea industriei decât pe dependenţa de competitivitatea costurilor”, apreciază S&P.

„Pe termen mediu, ratele de creştere a PIB-ului vor converge spre cele care sunt mai mult în linie cu potenţialul de creştere al României, în lipsa unor eforturi mai solide de adoptare a reformelor structurale. Estimăm un avans anul mediu al economiei de 3,5% în perioada 2019-2021”, se arată în comunicatul agenţiei.

Acesta mai semnalează că deficitul guvernamental general a rămas sub nivelul de 3% din PIB în 2017, datorită performanţei peste aşteptări a veniturilor, sprijinite de creşterea ridicată a PIB-ului nominal, încă un an în care nu s-a cheltuit bugetul de capital şi s-au majorat dividendele de la companiile de stat. Totuşi, majorarea salariilor din sectorul public a înclinat mai mult structura cheltuielilor guvernamentale spre cheltuieli inflexibile legate de domeniul social şi salarial în detrimentul investiţiilor. Deficitul fiscal ridicat al României, pe fondul expansiunii economice foarte rapide, subliniază vulnerabilitatea ţării la potenţialele şocuri externe şi la o încetinire bruscă a avansului economiei. Politica fiscală pro-ciclică a Guvernului erodează câştigurile fiscale greu obţinute în timpul anilor de după criza financiară globală.

„Deficitul bugetar la sfârşitul anului a fost ţinut sub control în mod artificial, într-o anumită măsură, de efectele măsurilor legate de TVA, care au ascuns un deficit structural mai extins. În mai 2018, Comisia Europeană (CE) a avertizat România că nu a adoptat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului structural. Observăm angajamentul solid al autorităţilor de a înregistra un deficit guvernamental general sub plafonul de 3% din PIB, parţial deoarece o încălcare ar putea afecta accesul României la fondurile structurale europene. Mai mult, observăm că România urmează să preia în ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE şi va căuta să evite conflictele pe termen scurt cu CE. Ca atare, credem că Executivul va impune o serie de măsuri de consolidare fiscală, concentrate probabil pe reducerea cheltuielilor şi obţinerea unui deficit de 3% la sfârşitul lui 2018”, se arată în comunicatul agenţiei.

Pe partea veniturilor, S&P se aşteaptă ca bugetul fiscal să fie din nou ajutat de creşterea solidă a PIB-ului nominal, ceea ce va furniza un sprijin notabil al generării veniturilor guvernamentale.

Pentru 2019, S&P estimează un deficit de 3,6% din PIB, în urma unui avans mai redus al economiei. Moderarea creşterii PIB-ului nominal va afecta creşterea veniturilor guvernamentale şi va reduce spaţiul de manevră pentru cheltuielile de capital. În acest context, agenţia crede că nu este sustenabilă tăierea cheltuielilor de investiţii pentru a ţine sub control deficitul, ţinând cont de necesităţile României în domeniul infrastructurii.

In urmă cu trei zile, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, afirma că România este peste multe state europene la criteriile pe baza cărora se acordă ratingul de ţară şi va trebui purtată o discuţie foarte clară pentru a vedea de ce de foarte multe ori este tratată în mod diferit.

„În următoarele zile, o a doua agenţie internaţională de rating îşi va exprima punctul de vedere faţă de situaţia României. Este foarte important un astfel de calificativ, numai că am avut o discuţie şi la nivelul Ministerului Finanţelor şi la nivel de Guvern vizavi de modul în care noi suntem analizaţi şi primim acest rating de ţară. Uitându-ne la toate cele 27 de state membre pe acele criterii pe care agenţiile le iau în calcul, se vede un lucru foarte interesant, şi anume că România este peste multe dintre cele 27 de state membre la acele criterii pe care aceste agenţii le iau în calcul. Se pune întrebarea pertinentă: de ce totuşi România este sub acele state, cu toate că în toate clasamentele este peste. Şi atunci cred că va trebui să purtăm o discuţie foarte clară, exactă, şi nu neapărat doar cu agenţiile, pentru că aici este o acţiune mult mai vastă, discuţii la nivel de state membre, cu miniştrii de finanţe, omologii mei la nivel european, la nivelul Comisiei Europene, la nivelul mediului privat, la nivelul agenţiilor de rating pentru a vedea de ce România de foarte multe ori este tratată în mod diferit (…) Ei folosesc o astfel de situaţie politică din România pentru plasarea României puţin mai jos”, a explicat Teodorovici, miercuri seara, la Antena 3.

Săptămâna trecută, agenţia de rating Moody’s a anunţat că menţine calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, reconfirmând astfel ratingul de ţară, cu perspectivă stabilă.

Şi agenţia de evaluare financiară, Fitch, a confirmat, la începutul lunii iulie, ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la „BBB minus”, perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, dar a avertizat că deficitul bugetar s-ar putea adânci spre 3,4% din PIB în 2018 şi 3,6% în 2019.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”.

Sursa: AGERPRES