S&P şi Fitch avertizează că ratingurile principalelor bănci din Grecia ar putea fi retrogradate
UE vrea să ajungă la un acord interimar cu Atena, deşi există ‘aşteptări scăzute’ privind înregistrarea unor progrese la reuniunea liderilor UE din această săptămână, a anunţat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Fitch a plasat, marţi, sub supraveghere, cu implicaţii negative, ratingurile pe termen lung ale Alpha Bank, Eurobank Ergasias, National Bank of Greece şi Piraeus Bank. S&P a anunţat că menţine sub supraveghere, cu implicaţii negative, calificativele atribuite celor patru bănci, ceea ce înseamnă că ratingurile ar putea fi din nou retrogradate.
‘Menţinerea sub supraveghere, cu implicaţii negative, reflectă posibilitatea revizuirii în scădere a ratingurilor celor patru bănci, dacă estimăm că sprijinul autorităţilor europene şi al BCE pentru sistemul bancar elen nu va mai fi disponibil’, se arată în comunicatul Standard & Poor’s.
Fitch se aşteaptă ca negocierile dintre Guvernul de la Atena şi creditorii internaţionali să fie ‘extrem de dificile’.
Deciziile celor două agenţii de evaluare financiară vin după ce, luni, Moody’s Investors Service a revizuit în scădere, cu o treaptă, ratingurile pe termen lung a cinci bănci din Grecia, toate calificativele fiind plasate sub revizuire, cu implicaţii negative.
Astfel, ratingurile pentru depozitele şi datoriile Piraeus Bank, National Bank of Greece şi Alpha Bank au fost retrogradate la ‘Caa2’ de la ‘Caa1’, în timp ce calificativele Eurobank Ergasias şi Attica Bank au coborât la ‘Caa3’, de la ‘Caa2’.
Anunţul vine în urma deciziei din 6 februarie a Moody’s de a plasa sub revizuire, cu implicaţii negative, ratingul suveran al Greciei, ‘Caa1’.
Revizuirea în scădere a ratingurilor pe termen lung ale celor cinci bănci din Grecia este determinată de probabilitatea redusă a unui sprijin sistemic din cauza incertitudinilor ridicate privind capacitatea Guvernului de la Atena de a ajunge la un acord cu UE, BCE şi FMI pentru îndeplinirea necesităţilor de lichiditate şi de finanţare ale ţării, precum şi de posibila reducere a capacităţii Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) de a sprijini băncile în caz de nevoie, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
HFSF, principalul acţionar al băncilor elene, controlează 66,9% din Piraeus Bank, 66,4% din Alpha, 57,2% din National Bank of Greece şi 35,4% din Eurobank.
Actualul program de asistenţă financiară de care beneficiază Grecia expiră la sfârşitul lunii februarie şi există incertitudini ridicate privind capacitatea noului Guvern de la Atena de a ajunge la un acord cu UE, BCE şi FMI pentru extinderea programului, estimează agenţia de evaluare financiară. Dacă negocierile nu se deblochează, există riscuri la adresa necesităţilor de finanţare şi de lichiditate ale statului elen, ceea ce limitează capacitatea sa de a sprijini băncile în caz de nevoie, avertizează Moody’s.
Mai mult, agenţia consideră că există riscul ca rezervele HFSF, de aproximativ 11,5 miliarde de euro, să fie utilizate pentru finanţarea necesităţilor Guvernului sau să fie returnate ESFS (Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară), astfel reducându-se capacitatea Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei de a sprijini băncile în caz de nevoie.
Un alt motiv al retrogradării băncilor elene este, în opinia Moody’s, decizia din 4 februarie a Băncii Centrale Europene, de a nu mai accepta obligaţiuni guvernamentale elene drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale. Obligaţiunile elene au în prezent un rating de tip ‘junk’ (nerecomandat pentru investiţii), iar, potrivit normelor BCE, nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite. Până acum, BCE a făcut o excepţie de la aceste norme în ideea de a da o mână ajutor băncilor greceşti.
În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, în 2010, şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat, luni, că sumele deţinute de persoanele fizice şi juridice în băncile din Grecia au scăzut la 147 de miliarde de euro (166 miliarde de dolari), cel mai redus nivel din iunie 2012.
Conform datelor Băncii Centrale a Greciei, finanţarea acordată creditorilor eleni de BCE a crescut la 56 miliarde de euro, la 31 decembrie 2014, de la aproximativ 45 miliarde de euro la 30 noiembrie 2014. Moody’s estimează o creştere a finanţării acordate de BCE până la aproximativ 75 miliarde de euro în ianuarie 2015.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.
Noul Guvern de la Atena şi-a anunţat intenţia de a încerca să restructureze datoria publică, de 315 miliarde euro în prezent (175% din PIB), după ce, în ultimii patru ani, Grecia a beneficiat de credite în valoare de 240 de miliarde de euro de la creditorii internaţionali.
Executivul condus de Alexis Tsipras vrea să propună schimbarea obligaţiunilor deţinute de Banca Centrală Europeană şi guvernele naţionale fie pentru obligaţiuni al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică, fie cu obligaţiuni numite ‘perpetue’, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.