Să anunțe cineva partidele aflate la guvernare că nu mai sunt în campanie electorală

Măsuri care inhibă mediul de afaceri și descurajează investițiile

Măsurile luate în ultima vreme de guvernanți pleacă parcă de la premisa că întreg mediul de afaceri este de rea-credință.

În iulie, Guvernul a luat decizia ca angajatorii să plătească asigurări sociale aferente salariului minim pe economie pentru norma întreagă și pentru cei care lucrează part-time, pe principiul ca toți sunt hoți și, de fapt, cei care angajează cu normă întreagă, plătesc taxe doar pentru norma parțială. Nu era mai corect să fie demarate controale la firmele suspectate că ar folosi astfel de practici decât să fie impovarati și angajatorii de bună credință?
Premierul împreuna cu ministrul Finanțelor acuză un numar mare de banci că nu plătesc taxe și că economiile românilor puse în aceste banci nu sunt în siguranța, aruncând, astfel, îndoială asupra întregului sistem bancar din România. Asta, în condițiile în care ANAF are pârghiile necesare ca să determine băncile să își plătească taxele in mod corect, dar pur și simplu nu o face.

Circul a continuat. Companiile financiare care administrează pensiile private sunt acuzate de ministrul de finanțe că percep comision. De parcă, undeva în lume, vreo instituție financiară investește bani gratis!
Tot felul de minciuni sunt repetate la televizor de către membrii Guvernului, prin care aceștia acuză mediul de afaceri de practici „necinstite”. Așa încearcă guvernanții să justifice măsurile nepopulare pe care le vor lua, cum ar fi reintroducerea accizei pe combustibil. În ianuarie, cand a fost eliminată acciza, oficialii susțin că prețurile la pompă nu au scăzut și, ca atare, această acciză poate fi reintrodusă fără a afecta pe cineva. Însă, datele oficiale îi contrazic: Weekly Oil Bulletin publicat de Comisia Europeană, arată că în ultima săptămână din decembrie 2016 prețul la benzină era 1,14 euro pe litru, iar în prima săptămana din ianuarie 2017, adică după eliminarea accizei, prețul a scăzut la 1 euro pe litru. În perioada urmatoare prețul a continuat să scadă, iar la mijlocul lunii iulie, prețul a ajuns la 0,99 euro pe litru.

Lipsa de predictibilitate bulversează mediul de afaceri

Predictibilitatea fiscală nu a fost grozavă în România niciodată, din păcate. Însă, atinge zilele astea culmi nemaiîntâlnite. Măsuri cu impact major asupra mediului de afaceri se iau de pe o zi pe alta, fără dezbateri serioase și in mod total netransparent.

Acciza la combustibil va fi reintrodusă la începutul lunii septembrie 2017 printr-o ordonanță dată în august. Pentru cine a uitat, reamintesc că introducerea accizei a fost decisă în discuții cu FMI în toamna lui 2013 și intrată în vigoare în aprilie 2014.

Măsura de split TVA, care va afecta toți plătitorii de TVA, a fost anunțată tot in luna august 2017, cu implementare opțională in septembrie 2017 si obligatorie din ianuarie 2018. Asta, în condițiile în care discuțiile cu mediul de afaceri despre această măsura s-au purtat pe o variantă în care crearea unor conturi separate pentru TVA s-ar fi aplicat doar pentru firmele care au tranzacții cu statul.

România plătește prețul instabilității politice

Un partid care a câștigat alegerile cu o majoritate covârșitoare a reușit, în mai puțin de 8 luni, să învestească 2 premieri, 3 miniștri pentru IMM-uri, 3 miniștri la Economie, 2 la finanțe, 2 la Fonduri Europene, șamd. Dacă luăm în calcul și demonstrațiile de stradă din februarie care au făcut știri în toată lumea, înțelegem de ce nu prea le mai arde investitorilor străini să vină în România. Avertizăm si atunci, după demonstrațiile din februarie, că există riscul scăderii investițiilor străine daca instabilitatea va continua. Din păcate, am avut dreptate. Intr-un comunicat transmis în urmă cu câteva zile, BNR anunța că în primele șase luni ale acestui an, investițiile străine directe au fost doar de 1,84 mld euro, adică cu 13% mai putine decât in aceeași perioadă a anului trecut.

Promisiunile făcute mediului de afaceri întârzie să fie onorate

Legea prevenției promitea o atitudine mai prietenoasă a statului fața de mediul de afaceri, însă, deși trecută prin Guvern cu pare aplomb, ea zace în Parlament din primăvară. Programul Start-Up Nation trebuia să finanțeze aproximativ 20.000 firme. Însă, programul nu are bani în acest moment.

Start-Up Nation beneficiază doar de 500 milioane lei credite bugetare pentru acoperirea din fonduri europene și de 1,2 miliarde lei credite de angajament, care se pot aloca la rectificarea bugetară. Însă, rectificarea promisă in august a fost amânată pentru că, după 6 luni de zile, ANAF este în urma cu colectarea la buget și momentan nu sunt bani pentru o rectificare pozitivă. Recent vicepremierul Ciolacu anunța o “gaura” de 8 miliarde doar la colectare TVA. Rămâne de văzut în lunile următoare de unde va face rost ministrul Finanțelor de bani pentru susținerea acestui program.

Cine are de câștigat de pe urma războiului declarat de Guvern mediului de afaceri?
Singurii care câștigă din urma acestui război sunt politicienii, care, prin intermediul unor remarci populiste, câștigă simpatia maselor, însă doar pe termen scurt. Restul populației va avea de suferit.

Dacă românii își vor retrage banii din bănci pentru că premierul le spune ca ele nu mai sunt sigure pentru depozite, băncile vor avea dificultăți sa mai acorde credite și întreaga economie va avea de suferit. Instabilitatea alungă investitorii și implicit, anulează posibilitatea crearii de noi locuri de muncă și importul de know-how.

Dacă firmele nu vor mai angaja part-time pentru că nu își vor permite să plătească taxele aferente unei slujbe full-time, tot populația va resimti efectele. Pe de o parte, angajarile part-time vor disparea sau se vor face la negru, iar banii de la angajatorii part-time nu vor mai ajunge în bugetul asigurărilor sociale. Taxele strânse de la mediul de afaceri reprezintă și sursa de finanțare a salariilor care vor fi mărite în sectorul bugetar în 2018. Daca i se da în cap continuu mediului de afaceri, este evident că și colectările la buget vor avea de suferit și, odata cu ele, promisiunile de salarii mai mari vor fi greu de realizat.

Este necesară o schimbare de abordare a Guvernului în relatia cu mediul de afaceri

Ar fi bine ca acest Guvern să își aducă aminte ca aceasta creștere economică de 5,7% nu vine de la sine, ci este rezultatul a mai multor măsuri economice pro-business luate de-a lungul anilor, precum reducerea CAS cu 5pp, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea TVA si eliminarea de taxe și tarife. 

Dacă decidenții doresc ca aceasta creștere economică să continue, trebuie facă o schimbare de 180 de grade în relația cu mediul de afaceri. Guvernul trebuie să își facă un aliat din mediul de afaceri corect în lupta anti-evaziune. Firmele care își plătesc corect taxele, cu siguranța doresc și ele ca evaziunea să fie redusă, pentru că evazioniștii le fac concurență neloială. 

Acest lucru se poate face în patru pași relativ simpli:
1. Guvernul trebuie să se abțina pe viitor de la declarații belicoase la adresa mediului de afaceri. Sigur, toate firmele romanești si străine trebuie sa își plătească taxele corect în țara noastră. Ministerul Finanțelor poate să aibă grijă ca acest lucru să se întâmple fără să compromită întreg mediul de afaceri cu declarații incendiare, ci implementând măsuri de evitare a erodării bazei de impozitare, precum întărirea direcției de prețuri de transfer din ANAF și punerea în aplicare a tratatelor de schimb de informații financiare și fiscale, cât și măsuri anti-evaziune amânate. O altă măsura în această direcție, a carei aplicare este mereu amânată, este introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic.
2. Guvernul trebuie să anunțe măsurile fiscale din timp și să le discute cu mediul de afaceri. Orice măsura, oricât de bună ar fi, daca nu este discutată în prealabil cu cei care vor suporta consecintele aplicarii ei, poate duce la ostilizarea și mai puternică a mediului de afaceri.
3. Partidele de la guvernare trebuie să dea dovadă de mai multă răbdare și cu persoanele puse în fruntea instituțiilor publice, și cu guvernele pe care le sprijină. Nu se pot realiza măsuri bine gândite și cu efecte pozitive pe termen lung pentru mediul de afaceri daca mandatul unui ministru sau unui premier este doar de câteva luni. Nu numai ca demnitarul nu are timp să implementeze o măsura integral, dar nici nu este încurajat să ia măsuri cu efecte pe termen mediu și lung știind că este posibil să nu mai fie în funcție atunci când aceste măsuri vor da roade. Ca atare, guvernanții se gândesc doar la măsuri cu efect imediat.
4. Guvernul trebuie să finalizeze cât mai curând masuri pro-business, precum cele chiar din programul sau de guvernare: flexibilizarea sistemului de susținere si promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat și legea PPP.

Este timpul ca guvernanții să afle ca s-a terminat campania electorală și că acum este timpul să guverneze cu o viziune economică pe termen lung și nu doar pentru a obține beneficii de imagine pe termen scurt.