Sabotaj sau incompetenţă? De ce nu va fi inaugurat niciun kilometru de autostradă anul acesta

15 kilometri, reprezentând aproape jumătate din lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, şi 3 kilometri la intrarea în Capitală din autostrada Bucureşti-Ploieşti. Acestea urmau să fie „măreţele” realizări din 2016 în materie de inaugurări de autostrăzi. Suntem deja la sfârşitul anului şi nu se mai anunţă nicio deschidere.

Cine e de vină?

Conducerea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Cătălin Drulă, fost consilier pe domeniul infrastructurii al premierului Dacian Cioloş, arată cu degetul către Direcţia Juridică din cadrul companiei, care refuză să dea viză pentru recepţia parţială a lucrărilor.

Conducerea CNAIR a anunţat într-un comunicat transmis pe 21 decembrie că traficul pe cei 15 kilometri din lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva va fi deschis după clarificarea tuturor aspectelor de natură juridică.

ECONOMICA.NET a semnalat încă din septembrie problemele juridice cu privire la recepţia unei bucăţi de autostradă. „Recepţia parţială a unor lucrări contravine prevederilor HG 273/1994, privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii”, avertiza atunci Alin Goga, consilier juridic dar şi membru al Grupului de Iniţiativă pentru Restructurarea şi Reprofesionalizarea (GIRR) din cadrul CNAIR, care a contestat în mai multe rânduri activitatea conducerii Companiei.

Acesta a amintit şi de un raport din octombrie 2015 al Corpului de Control din Ministerul Transporturilor, care critica decizia Companiei de Drumuri de a inaugura lotul 3 Sibiu-Orăştie, ulterior demolat din cauza fisurilor, înainte de a fi finalizat în totalitate. Potrivit raportului, preluarea de către companie a lotului de autostradă (care ulterior a început să se surpe şi a fost închisă) a presupus „asumarea unui risc nejustificat privind siguranţa circulaţiei”. 

Un „risc inutil şi păgubos” îşi asumă şi actualul management al companiei, prin recepţia parţială a lucrărilor de pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, mai spunea atunci Alin Goga, adăugând că firma constructoare ar putea folosi, într-un eventual proces cu statul, argumentul că a fost forţată să predea lucrările înainte de a le finaliza în totalitate.

Avertismentul GIRR nu a fost luat în seamă de către conducerea CNAIR, care a continuat să susţină că cei 15 kilometri vor fi inauguraţi anul acesta în conformitate cu legislaţia şi a ironizat membrii grupului, spunând că sunt nişte „pafarişti” (incompetenţi – conform dicţionarului urban).

Dar, în comunicatul de pe 21 decembrie, oficialii CNAIR menţionează că „Regulamentul de recepţie aprobat prin H.G. 273/1994 NU a fost încă actualizat, drept pentru care se vor putea naşte multe interpretări ulterioare dăunătoare companiei”. „Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul, în speţă Compania, va fi pusă în posesie, iar toate riscurile dării în funcţiune a unor părţi din lucrare, fără a se respecta prevederile legale, vor fi preluate tot de Companie”, mai spun reprezentanţii CNAIR.

Aceştia explică refuzul de viză pentru Recepţia la terminarea lucrărilor prin faptul că „dispoziţiile legale, aşa cum sunt prevăzute de Legea 10/1995, recent modificată şi republicată în septembrie 2016, nu fac referire în mod expres la recepţionarea parţială, ci doar asupra unor lucrări prevăzute într-un contract”.

În acest caz, „contractul este un tot unitar şi nu a fost elaborat şi întocmit pentru a putea fi monitorizat separat, adică o parte în perioada de garanţie şi o parte în perioada de execuţie. Potrivit art. 52, alin. (11), lit. b) din Legea finanţelor publice, nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea avansului se face potrivit prevederilor contractuale. Astfel, având în vedere faptul că este guvernat de prevederile FIDIC, recuperarea avansului se va face justificat şi prin deducere din Certificatul de plată, până la data emiterii Certificatului de Recepţie la Terminarea Lucrărilor. Dispoziţiile legale menţionate, raportate la decizia care a fost transmisă pentru acordarea vizei de legalitate, crează dificultăţi în ceea ce priveşte modalitatea de recuperare a avansului, ţinând cont de faptul că momentul la care trebuie raportată recuperarea avansului nu este cert în situaţia mai multor recepţii la terminarea lucrărilor”.

Cătălin Drulă: CNAIR sabotează deschiderea unei autostrăzi terminate

Pe de altă parte, Cătălin Drulă, fost consilier al lui Cioloş, în prezent membru al Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor, atacă în termeni duri Direcţia Juridică din cadrul CNAIR, acuzând-o de sabotarea deschiderii unei autostrăzi terminate.

„Avem un sector din autostrada Lugoj-Deva care e gata de o săptămână, cu noduri cu tot, dar nu este deschis traficului din aşa-zise „motive birocratice”. Hai să fim clari. Așa-sizele „motive birocratice” care blochează deschiderea sunt niște baliverne”, spune Drulă pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui, cheia problemei „inventate de juriștii CNAIR (după alegeri)” pare a fi dacă se poate sau nu să faci o „recepție parțială” a unor lucrări dintr-un contract. „Ca să facem o comparație, dacă contractul ar fi pentru construirea a trei case, dintre care una e gata la cheie cu tot cu finisaje și două case sunt la stadiul de fundație, CNAIR se întreabă dacă mă pot muta în casa care e gata sau trebuie să mai așteptăm 2 ani să fie gata și celelalte două, timp în care casa terminată stă goală”, exemplifică Drulă.

Acesta susţine că răspunsul este de 22 de ani în legislație, în Regulamentul de recepție a construcțiilor, în Anexa 5 la definiția următoare: „Recepţia la terminarea lucrărilor – recepţia efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui obiect sau unei părţi din construcţie, independentă, care poate fi utilizată separat.” „Deci iată – se poate recepționa și o parte din construcție, independentă, care poate fi utilizată separat – adică exact cazul nostru cu sectorul dintre Dumbrava și Margina. Restul sunt scorneli și invenții pentru a mai sabota un pic guvernul tehnocrat. Asta în timp ce autostrada terminată stă nefolosită și românii veniți de sărbători acasă s-au înghesuit pe drumul național paralel”, conchide Drulă.

În replică, Alin Goga susţine că o autostradă nu poate fi comparată cu un complex din trei locuinţe, iar contractul privind lotul 2 din autostrada Lugoj-Deva, atribuit prin licitaţie, vizează toţi cei 28 de kilometri, nu doar 15.  De asemenea, concluziile Raportului de Control nr. 942/2015 legate de riscul preluării parţiale de pe Sibiu-Orăştie lotul 3 erau cunoscute încă de anul trecut, astfel că Executivul a avut la dispoziţie un an pentru a iniţia un act normativ pentru clarificarea situaţiei privind recepţia parţială de lucrări şi răspunderea CNAIR într-un astfel de caz, dar nu a făcut-o. „Era cel mai puternic om din Transporturi (Cătălin Drulă – n.r.). Cum au dat repede HG pentru înfiinţarea CNIR, puteau să dea şi pentru recepţia parţială de lucrări”, a adăugat Goga.

În plus, un alt membru al GIRR, Mihail Başulescu, fost director general al CNADNR, susţine că cei 15 kilometri din Autostrada Lugoj-Deva nu sunt tocmai finalizaţi şi că nu sunt respectate toate condiţiile de siguranţă pentru a fi deschişi traficului.

Probleme privind deschiderea circulaţiei sunt şi la cei 3 kilometri din autostrada Bucureşti – Ploieşti, de la intrarea în Capitală. Potrivit GIRR, Direcţia Juridică din cadrul CNAIR a dat aviz negativ recepţiei acestor lucrări din punct de vedere al documentelor (lipsă avize, PUZ şi AC la Bucureşti – Ploieşti) şi Lugoj – Deva (neîncadrare în prevederile HG nr. 273/1994 sau a concluziilor Raportului de Control nr. 942/2015 legate de riscul preluării parţiale şi nelegalitatea măsurii)”.