Saftoiu: Fara restructurare, Ministerul de Finante ameninta sa ne transforme in institutie bugetara

Selectia personalului restructurat ramane in continuare sub semnul subiectivitatii, lucru pe care intr-o oarecare masura il recunoaste si cel care si-a asumat cea mai mare restructurare din istoria postdecembrista a presei.

Care sunt reactiile tale fata de declaratiile celor din Consiliul de Administratie care au considerat ca acest proces nu a fost unul echitabil? Ai vazut declaratiile lui Valentin Nicolau, banuiesc.

Claudiu Saftoiu: M-am obisnuit ca in timpul sedintelor Consiliului de Administratie al TVR sa ma confrunt cu o serie de acuzatii din partea reprezentantilor salariatilor, care, de cele mai multe ori, se izbesc de ceea ce eu am considerat ca trebuie sa fie o carte de vizita a mea ca manager al Televiziunii Romane, si anume deplina legalitate a actiunilor intreprinse la nivel administrativ.

In  cadrul acestui proces de restructurare, care a durat peste 6 luni, absolut toate actiunile, deciziile, dispozitiile pe care le-am emis sunt acoperite de o stricta legalitate. Ele nu au fost luate decat in urma unei analize si a unei verificari de ordin juridic, legislativ. Colegii din Consiliul de Administratie au tot dreptul sa conteste, evident, propunerile pe care le fac Consiliului, pe care, mai apoi, le supun la vot. Nu voi avea, insa, niciodata, asa cum am mai spus, o emotie, o ingrijorare cu privire la faptul ca ceea ce am facut pana acum, aici, este absolut legal.

Revenind la probleme administrative, cum s-a votat aceasta restructurare, pentru ca discutand cu unii din Consiliul de Administratie, mi s-a spus ca ei nu au avut acces la o organigrama si nici la listele de restructurari si alte documente. In momentul in care este supus votului un punct pe ordinea de zi, in spatele acestui punct nu se afla o documentatie?

Chiar ma bucur ca imi puneti intrebarea aceasta. In momentul in care s-a luat decizia de a reduce personalul cu 30%, ceea ce inseamna restructurare, am cerut mandat expres al Consiliului de Administratie pe un proiect al planului de implementare, care s-a concretizat in votarea programului de restructurare al SRTV prin hotararea CA nr. 110 din 2012. Prin acest act, CA al SRTv a mandatat presedintele-director general să creeze un grup de lucru format din analisti si implementatori ai procesului de restructurare, care a continut cateva etape, dintre care, cea mai importanta, selectia de personal. Aşadar, acest parcurs al deciziilor a dus la urmatoarea realitate: Consiliul de Administratie a mandatat PDG-ul si grupul de lucru cu punerea in aplicare a etapelor restructurarii. Ulterior, prin Hotararea Consiliului de Administratie nr. 121 presedintele-director general a fost mandatat cu implementarea programului de restructurare.  Din acel moment, responsabilitatea apartinea exclusiv PDG-ului. Cu toate acestea, in repetate randuri, am dorit sa deschid dialogul cu Consiliul de Administratie, chiar daca mandatul pe care acesta mi l-a dat imi permitea sa iau toate deciziile. Facand ce? De pilda, schimband calendarul negocierilor cu partenerul social, pe cel al depunerii contestatiilor, acceptand crearea la nivelul Consiliului de Administratie a unei Comisii de Petitii si Reclamatii pe marginea sesizarilor salariatilor care au intrat in procesul de selectie. Acest tip de dialog nu exclude, insa, responsabilitatea si mandatul pe care l-am avut, de a duce la bun sfarsit procesul de restructurare.

Consiliul de Administratie are dreptul: de a accepta sau nu procesul, de a-l vota, de a insarcina PDG-ul cu ducerea lui la bun sfarsit, cu concretizarea planului de reforma si de a vota daca restructurarea in forma pe care PDG-ul a adus-o la cunostina CA-ului este sau nu valida. In toti acesti pasi, PDG –ul s-a supus CA si CA a avut intotdeauna posibilitatea de a spune nu vrem aceasta restructurare sau o vrem. Pana acum, restructurarea si fazele ei s-au votat prin vot deschis in Consiliul de Administratie.

Ati fost amenintat? Din partea angajatilor?

Nu, niciodata. In afara de faptul ca nemultumirile au dus la forme, uneori, destul de abrazive de comunicare. In toamna aceasta a avut loc, in curtea TVR, o manifestare spontana a angajatilor.  Imediat dupa ce am fost validat, a doua oara, in plenul Parlamentului ca PDG al TVR am avut, însă, doua intalniri succesive cu aproape 400 de angajati din TVR. Au fost intalniri maraton, şi de 3-4 ore, in care am fost singur, in fata a 400 de persoane nemultumite si deosebit de vocale. Am explicat ca restructurarea este necesara si ca se va face. Din momentul in care am facut clar acest anunț nu am mai avut atat de multe expresii ale vehementei. Dar, in general, am apreciat un lucru: dincolo de situatia speciala a Televiziunii Romane – una dintre organizațiile care nu s-a reformat in ultimii 20 de ani -, nivelul de educatie şi civilitatea au prevalat pana la urma in atitudinea angajatilor.
Noi incercam sa ii ajutam. Mai mult decat atat, in noua organigrama, vom avea centre de profit prin casa de productie de filme, tot cu oamenii aceştia – care ştiu să impinga o masina, sa traga decoruri sau sa filmeze – vom colabora intr-o forma sau alta, dar ca sursa externa si nu ca personal angajat. Vrand, nevrand, viata lor tot in jurul Televiziunii Romane va gravita. Eu nu am facut restructurarea asta din ura fata de Televiziunea Romana, am facut-o din dorinta de a-i fi mai bine Televiziunii Romane. In cazul in care restructurarea nu ar fi reusit, exista, din cate stiu, o initiativa legislativa prin care SRTV sa se transforme in institutie bugetara. Se preluau datoriile de 140 de milioane de euro la bugetul statului, lucru care afecta deficitul (si in raporturile cu FMI). La ora asta, daca in aceste 6 luni nu as fi facut nimic, in TVR ramaneau 500 de oameni. Eu vreau sa fiu in asentimentul celor care inteleg ca, de fapt, prin aceasta restructurare am salvat 2450 de locuri de munca in TVR.

Despre ce initiativa era vorba? Cine voia sa preia aceasta initiativa legislativa?

Ministerul de Finante era pregatit sa propuna in cazul imposibilitatii TVR-ului de a plati esalonarea (avand in vedere ca nu s-a platit de ani de zile stopajul la sursa/darile la stat- acesta este un lucru ilegal). Am avut multe discutii la Ministerul de Finante.

Ministerul de Finante ce voia sa faca? Sa propuna Guvernului?

Ministerul de Finante constata imposibilitatea TVR-ului de a se sustine financiar şi, neputand declara procedura de insolventa pentru ca TVR-ul nu poate intra in insolventa, singura posibilitate pentru a putea fi mentinuta era sa o lase sa traiasca, cumva, dar cu minimum de angajati. Ceea ce insemna ca misiunea publica a Televiziunii Romane s-ar fi schimbat dramatic. Ar fi devenit o institutie guvernamentala.
Pentru mine a fost un indemn si un sprijin extraordinar dorinta Parlamentului de a continua procesul de restructurare cu un Consiliu de Administratie si un PDG care deja pornise procesul restructurarii. Am avut ordonanta 33 care spunea ca in 6 luni se face restructurarea. Am respectat asta, am redus cheltuielile curente.

Citeste articolul pe Reporter Virtual