Săftoiu: TVR are o pierdere de 145,6 milioane de euro. Trebuie să tăiem în carne vie

Vineri, în aceeaşi zi în care Consiliul de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) a aprobat Programul de redresare economică a Televiziunii Române, care prevede faptul că TVR Info şi TVR Cultural îşi vor înceta emisia, iar misiunea TVR Cultural va fi preluată de TVR 2 şi TVR 3, Claudiu Săftoiu a acordat MEDIAFAX un interviu în care explică pe larg necesitatea luării acestei măsuri, care va fi urmată de altele la fel de „dureroase”.

TVR are în momentul de faţă o pierdere cumulată de 145.618.779,33 de euro, iar perioada necesară pentru a plăti această datorie este estimată la 7,5 ani, conform „scenariului pesimist” creionat de conducerea televiziunii.

Ca să exemplifice „dezastrul” în care se află TVR, Săftoiu a precizat că încasările Televiziunii Române sunt de 6.579.204 euro/ lună şi cheltuielile de 10.310.897 euro/ lună. Planul de măsuri avute în vedere de conducerea TVR prevede reducerea cheltuielilor la 5.107.774 de euro/ lună şi folosirea excedentului de circa 1.471.430 de euro pentru plata datoriilor şi pentru investiţii.

„Aici la TVR, din nefericire, ani la rând, au existat până una-alta, cel puţin la prima impresie, complicităţi (…) misiunea mea aici şi a Consiliului de Administraţie învestit în Parlamentul României este de a opri jaful structurat în care s-a complăcut ani şi ani de zile Televiziunea Română”, spune Săftoiu.

O problemă foarte mare a TVR este şi numărul foarte mare de angajaţi – aproximativ 3.400 de angajaţi. Săftoiu spune că „numărul exact de scoateri din sistem” va putea fi precizat abia după finalizarea negocierilor cu reprezentanţii sindicatelor din TVR, care vor începe săptămâna viitoare.

Până atunci însă vor trebui să plece câteva zeci de colaboratori de la TVR Info, televiziunea de ştiri a SRTv care la 15 august îşi va înceta emisia. „TVR Info nu a fost niciodată sustenabilă financiar în TVR, era orfanul de lux al SRTv”, subliniază Claudiu Săftoiu.

„Suntem aşadar în situaţia în care de la început am tăiat în carne vie şi din păcate lucrul acesta produce suferinţă, frustrare”, spune Săftoiu, precizând însă că el şi actualul CA nu au venit în TVR „ca să demoleze lucrurile bune”.

Va fi vorba mai degrabă de o contracţie „temporară” a TVR Info în TVR 1 şi a TVR Cultural în TVR 2 (care va fi redenumit TVR 2 Cultural) şi în TVR 3, până la plata datoriilor SRTv, explică Săftoiu.

Şi la Ştirile TVR se vor produce modificări semnificative. Săftoiu precizează că, la iniţiativa sa, CA a aprobat vineri ca Direcţia de Ştiri să treacă „sub o autoritate profesională”, şi să nu rămână în subordinea preşedintelui – director general al TVR, care este numit pe baza algoritmului politic potrivit Legii nr. 41 din 1994 privind organizarea şi funcţionarea SRTv. Astfel, deontologia profesională şi independenţa editorială sunt garantate prin imposibilitatea imixtiunii preşedintelui-director general în conţinutul emisiunilor informative.

„Este mâna pe care o întind jurnaliştilor din TVR, cu responsabilitate, generozitate şi bună-credinţă, mai cu seamă celor care fac Jurnalul şi ştirile de peste zi. Vreau să însemne un mesaj de depolitizare clară a conţinutului redacţional în Televiziunea Română”, spune Săftoiu, precizând că departamentul Ştirilor va fi coordonat de un producător general, care va răspunde în faţa Comitetului Director din TVR.

Totodată, probabil până în luna septembrie, TVR va organiza concursul pentru ocuparea funcţiei de director al Ştirilor TVR, care este ocupat acum interimar de Claudiu Lucaci. De asemenea, „foarte curând” TVR va organiza concursuri pentru ocuparea tuturor posturilor de director din TVR.

În urma măsurilor de redresare economică, Săftoiu estimează că numărul şefilor din TVR (circa 120 de „şefi şi şefi mai mici” în prezent) va scădea cu până la 75%.

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Claudiu Săftoiu, preşedintele-director general al Televiziunii Române.

Reporter: Aţi preluat mandatul de preşedinte-director general al Televiziunii Române de aproximativ o lună de zile. Aţi fost jurnalist, aţi condus şi o altă instituţie importantă a statului român, Serviciul de Informaţii Externe. Care sunt primele impresii din interiorul TVR?

Claudiu Săftoiu: Realizez din ce în ce mai acut responsabilitatea care apasă pe umerii mei, ca preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune cu privire la – şi nu spun vorbe mari – soarta TVR. Într-o lună de zile, am reuşit să fac turul marilor probleme cu care se confruntă Televiziunea Română. În fiecare zi de lucru aici am constatat lucruri din ce în ce mai grave, situaţii din ce în ce mai dificile cu care se confruntă şi s-au confruntat diversele direcţii şi departamente ale acestei instituţii. Am constatat că există foarte mulţi oameni de bună-credinţă, profesionişti în adevăratul sens al cuvântului, care asistă neputincioşi la căderea continuă a acestei instituţii atât de importante pentru presa românească. Mă animă o responsabilitate maximă, dar şi o determinare sporită, pentru că, pe măsură ce am observat că lucrurile sunt atât de dificil de rezolvat, s-a declanşat o revoltă a dorinţei de a îndrepta situaţia. Mi s-a confirmat convingerea că aşa nu se mai poate. Această concluzie a devenit mai apoi acţiune, prin iniţierea unui şir de decizii, care au dus finalmente la formarea grupului de lucru şi a comisiei subsecvente care în opt zile au reuşit să ducă la bun-sfârşit un proiect care va sta la baza programului de reorganizare a SRTv. Îi mulţumesc domnului Cristian Zgabercea, raportorul grupului de lucru, pentru efortul competent şi calificat pe care l-a depus, alături de profesionişti din TVR şi experţi externi, în elaborarea documentului final, sub forma proiectului de organigramă votat de CA al SRTv.

Rep.: Care sunt problemele majore ale postului public de televiziune?

C.S.: Marea problemă este managementul defectuos. Ultimii doi ani pe care i-a trăit Televiziunea Română au reprezentat apogeul manierei defectuoase de a înţelege şi de a conduce Societatea Română de Televiziune. Mai mult, din 2006 până în 2011 avem practic o creştere constantă a pierderilor şi cheltuielilor în termeni reali, nominali, în condiţiile în care veniturile au rămas aproximativ aceleaşi. Acesta nu este decât rezultatul unor decizii proaste. Nu vreau să le spun altfel. Este rezultatul unui mod încâlcit, confuz, fără direcţie, cu care s-a confruntat Televiziunea Română având o conducere, cel puţin la nivelul preşedintelui-director general, care a lăsat foarte mult de dorit şi ridică serioase semne de întrebare. În perioada ultimă a predecesorului meu (Alexandru Lăzescu, n.r.), am constatat că acesta nu a învăţat nimic din lecţia TVR – anume că totul costă şi totul se plăteşte în TVR, dacă nu se iau măsuri la timp. Am fost absolut şocat de faptul că în ultima lună (a mandatului lui Lăzescu, n.r.) s-au mai făcut angajări şi încă angajări pe salarii foarte mari în TVR, în condiţiile în care raportările din zona de contabilitate şi financiară arătau că este absolut imposibil să se mai încarce televiziunea cu noi angajări. Au fost decizii aleatorii, cel puţin decizii pripite, care au dus la o continuă decădere a situaţiei TVR. Am ajuns în aşa fel încât la acest moment, înainte de a lua măsurile pe care le-am anunţat la jumătatea lunii iulie, Televiziunea Română să acumuleze datorii lunare aproximative cu 2,5 milioane de euro mai mult decât în luna precedentă. Prin urmare, căderea Televiziunii Române era una accelerată, de la lună la lună.

Rep.: Din ce veneau aceste pierderi?

C.S.: Aceste pierderi veneau din creşterea penalităţilor, creanţelor care se adăugau la alte penalităţi în această sarabandă a pierderilor continue. O altă mare problemă am constatat-o în ceea ce priveşte comunicarea interdepartamentală, hiperbirocraţia şi atitudinea de stat în stat a unor oameni şi multor entităţi interne – foarte multe departamente care se suprapuneau şi care produceau practic suprapuneri în activitate, în alocarea de resurse, în folosirea resurselor existente. Acest lucru a dus la o haotizare a managementului de zi cu zi al instituţiei. Mai mult, printr-o analiză care va fi din ce în ce mai concentrată privind toate contractele TVR, angajate cu terţi sau cu parteneri ai Televiziunii Române, am constatat că, într-o proporţie copleşitoare – peste 80% -, se pare că condiţiile contractuale favorizează partenerul şi terţul şi mai puţin Societatea Română de Televiziune. În curând, vom da publicităţii astfel de situaţii care arată o atitudine absolut bulversantă a celor care au semnat aceste contracte şi care duceau la defavorizarea din start, prin termenii contractuali, a instituţiei pe care o conduceau sau pe care o reprezentau.

Rep.: Puteţi să-mi daţi un exemplu de astfel de contract?

C.S.: Sunt date pe care le voi face publice într-un mod structurat, organizat, în aşa fel încât toate detaliile să rezide în documentaţia pe care o vom oferi, ca să se înţeleagă că aici la TVR, din nefericire, ani la rând au existat complicităţi în munca de televiziune, care nu mai arăta deloc a fi muncă de televiziune, ci un complex de împrejurări în care trebuia ca la sfârşitul zilei să iasă un mic-mare profit, dincolo de beneficiile salariale. Aceste prime constatări, incomplete încă, dar bine orientate mi-au întărit convingerea că misiunea mea aici, şi a Consiliului de Administraţie învestit în Parlamentul României, este de a opri jaful structurat în care s-a complăcut ani şi ani de zile Televiziunea Română.

Rep.: Dacă o să constataţi nereguli – şi spuneţi că aţi găsit primele indicii în acest sens – aveţi în vedere să sesizaţi şi autorităţile? Ştiu că există o astfel de situaţie la redacţia Sport, în cazul sublicenţierii de către TVR a drepturilor pentru Euro 2012 către Romtelecom.

C.S.: Este unul dintre cazurile care mi-au atras atenţia. De altfel, trebuie spus că în momentul în care ne-am aplecat mai cu atenţie asupra contractului acesta dintre SRTv şi Romtelecom-Dolce, cel care a semnat, printre alţii, din partea TVR acest contract, cel care a făcut preparativele pentru acest contract (Cosmin Cernat, n.r.) a ieşit brusc din decor, printr-o demisie care nu mi s-a părut deloc onorantă. Din fericire pentru Televiziunea Română, deja au fost sesizate organele abilitate. Am avut acum trei săptămâni vizita unei echipe de anchetatori ai organelor abilitate, care a cerut să ridice documente, în aşa fel încât să se poată decela exact o responsabilitate a ceea ce pare a fi un contract păgubos pentru Televiziunea Română. Exemplele vor continua.

Rep.: Aţi vorbit despre managementul defectuos din ultimii ani. Şi Curtea de Conturi a constat acest aspect într-un raport recent spunând că la situaţia financiară gravă a TVR au contribuit deciziile manageriale defectuoase luate de foştii directori ai instituţiei, dar şi creşterea continuă a cheltuielilor cu salariaţii. Câţi angajaţi are în prezent Televiziunea Română?

C.S.: Aproximativ 3.400 de angajaţi. Suntem în situaţia în care va trebui să luăm clar decizii cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea de a mai rămâne cu un număr atât de mare de angajaţi. De altfel, acest prim pas foarte important, pe care l-am realizat astăzi (vineri, n.r.) împreună cu CA, prin aprobarea acestui proiect de reorganizare a societăţii, va duce cu necesitate la elaborarea unui plan de măsuri în urma căruia, într-o formă sau alta, vor exista scoateri din sistem.

Rep.: Recent, un membru al CA (Lucia Hossu Longin, n.r.) a lăsat să se înţeleagă că ar urma să fie concediaţi 1.000 de angajaţi ai Televiziunii Române? Sunteţi la fel de „optimist” ca respectivul membru al CA? Va fi o cifră atât de mare de disponibilizări?

C.S.: Ăsta numai optimism nu se numeşte, este chiar o veste foarte proastă. Nu am ajuns în momentul acesta la declararea unui număr exact de scoateri din sistem, de aceea pot spune că acea declaraţie a fost făcută în nume personal, nu angajează oficial Televiziunea Română. Este bine de ştiut că abia în urma negocierilor cu reprezentanţii sindicali, în cadrul dialogului social, abia după această etapă care va începe foarte repede, săptămâna viitoare, vom elabora planul de măsuri, care va include într-o anumită formulă şi aceste scoateri din sistem. Prin urmare numărul acesta de disponibilizări, apărut în mod neoficial în presă, este inexact. Mai devreme sau mai târziu, concedieri la TVR vor surveni.

Rep.: În discuţiile cu predecesorii dumneavoastră – Alexandru Sassu şi Alexandru Lăzescu – , aceştia păreau conştienţi de necesitatea reducerii numărului de angajaţi, dar niciodată nu au reuşit acest lucru din cauza contractului colectiv de muncă şi a clauzelor impuse de acest contract, respectiv acordarea a opt salarii compensatorii în cazul unei persoane concediate.

C.S.: Se ajunge chiar până la zece salarii compensatorii, în unele cazuri. Din nefericire, este evident că în momentul în care ne vom duce să cerem astfel de sume, la rectificarea bugetară, acestea vor fi apreciate drept foarte ridicate. Printre primele lucruri pe care le vom discuta cu sindicatul major din TVR va fi şi cuantumul salariilor compensatorii, în eventualitatea în care se va recurge la concedierile colective. Aşa că lucrurile sunt dificil de anticipat în acest moment. Dar discuţia trebuie să aibă loc şi nu ne vom ridica de la masa negocierilor, până nu vom agrea împreună cu sindicatul – care este un partener absolut obligatoriu, cu un rol sanitar binevenit în efortul comun de redresare a SRTv – o soluţie, în aşa fel încât tot ce va urma în ceea ce priveşte implementarea planului de redresare să urmeze strict cadrul legal, să producă cât mai puţine daune atât angajatorului, cât şi angajatului care va fi disponibilizat şi să dea o satisfacţie rezonabilă încheierii raporturilor de muncă cu TVR.

Rep.: Aveţi o estimare cât ar însemna să restructureze televiziunea publică 1.000 de posturi în condiţiile actualului contract colectiv de muncă?

C.S: Astăzi (vineri, nr.) am făcut primul pas foarte important – agrearea de către CA al TVR a necesităţii găsirii soluţiilor pentru redresare. Abia după acest moment vom face proiecţii financiare. Am avut câteva momente foarte importante, uneori extrem de tensionate, în cadrul lungii şedinţe a CA. Am apreciat finalmente înţelepciunea şi spiritul practic, pragmatic şi mai cu seamă responsabilitatea membrilor CA. S-a înţeles că trecem printr-un moment irepetabil, şi anume ultima şansă de a porni cu Televiziunea Română la un nou drum. Spuneaţi că astfel de imperative au avut şi celelalte administraţii, mai cu seamă ultima administraţie a domnului Lăzescu. M-am întrebat întotdeauna cum fostul PDG a putut rămâne atât de insensibil la alertele permanente, la incendiile permanente care-l înconjurau, fără să ia taurul de coarne niciodată. Mai mult decât atât, cele peste 350 de angajări pe care le-a făcut în plus, în ultimii doi ani, arată clar că ceva s-a întâmplat în capacitatea acestuia de a discerne asupra destinului instituţiei pe care o conducea. Dacă domnul Lăzescu ar fi luat măcar 10% măsuri din cât şi-a propus, nu aş mai fi ajuns eu şi actualul CA în situaţia de a face ajustări dramatice, în ceea ce priveşte organigrama Televiziunii Române.

Rep.: Poate că domnul Lăzescu s-a gândit la faptul că poziţia dumnealui este efemeră în fruntea Televiziunii Române.

C.S.: Da, dar şi poziţia mea este efemeră. Asta nu mă împiedică să acţionez determinat şi de îndată, atunci când constat că altfel nu se mai poate. Când casa îţi ia foc sau se umple cu apă, trebuie să faci ceva, nu aştepţi ca apa să-ţi ajungă la gât sau ca focul să-ţi ardă pielea de pe tine. Lucrul ăsta va rămâne pentru mine un mister, şi anume indecizia de a lua măsuri ferme la TVR a fostului preşedinte-director general.

Rep.: Domnul Alexandru Lăzescu a declarat în faţa Comisiilor de cultură din Parlament că este nevoie de un mandat întreg de patru ani ca să poată fi judecat cineva în activitatea sa de management. Dumneavoastră cum vedeţi lucrurile?

C.S: Precizez că următorul Raport de activitate al SRTv va fi prezentat în Parlament după 6 luni, nu la un interval de un an, ca până acum, dat fiind situaţia specială în care ne aflăm. Implementarea unor măsuri radicale, aşa cum sunt cele pe care le vom lua, în urma votului dat de CA pentru noua organigramă, depinde foarte mult de modul în care începi. Este ca într-un meci. Dacă în primul sfert de oră stai pe teren şi reuşeşti să mai şi marchezi, ai şanse să termini în picioare meciul şi, mai mult decât atât, chiar cu o victorie. Începutul e foarte important. Am demonstrat împreună cu noul CA determinare, hotărâre şi bună credinţă în misiunea care ne-a fost încredinţată de către Parlamentul României. La o lună şi zece zile, deja primele măsuri au început să-şi arate efectul. Acum aproximativ zece zile aţi publicat măsurile de sistare a contractelor conexe şi de drepturi de autor pentru salariaţii SRTv, blocarea plăţilor pentru orele suplimentare. Sunt lucruri care încep să îşi arate efectul şi care duc la o economie pe care noi am apreciat-o la peste un milion de euro. Probabil va fi mai mult decât atât. Astfel de decizii care vor urma vor descărca Televiziunea Română de multe cheltuieli care s-au dovedit a fi nu numai inutile, dar şi sufocante pentru bugetul televiziunii.

Rep.: Cea mai mare problemă a TVR pare şi din exterior aceasta a datoriilor pe care televiziunea publică le are la bugetul de stat, dar şi la alte entităţi. Datoriile SRTv erau de 124,72 milioane de euro la sfârşitul lui 2011. La cât se ridică datoriile TVR în acest moment?

C.S.: TVR a înregistrat în august 2012 o pierdere cumulată de 145.618.779,33 de euro. Perioada de redresare pentru a plăti această datorie este de 7,5 ani. Trebuie să spun însă că grupul de lucru a luat în calcul scenariul cel mai pesimist – the worst scenario -, pentru că în momentul în care planul de măsuri va conţine cifre, raportări, statistici, previziuni şi proiecţii financiare în concret, este foarte posibil ca puterea noastră de a economisi să ne ducă la aproximativ 5 ani de plată a datoriilor cumulate. Suntem aşadar în situaţia în care de la început am tăiat în carne vie, şi din păcate lucrul acesta produce suferinţă, frustrare şi ne aşteptăm ca aceste atitudini, de înţeles de altfel, să fie o prioritate în ceea ce priveşte comunicarea necesităţii schimbărilor la TVR.

Rep.: Aţi luat decizia să desfinţaţi TVR Info şi TVR Cultural, dar misiunea TVR Cultural va fi preluată de TVR 2 care se va redenumi TVR 2 Cultural. Puteţi să îmi spuneţi detaliat de ce aţi ajuns să desfinţaţi televiziunea de ştiri a Societăţii Române de Televiziune, dar şi televiziunea culturală? Este totuşi un semnal puternic desfinţarea unui post cultural.

C.S.: Foarte adevărat şi necesită explicaţii obligatorii. Eu şi actualul CA nu am venit aici să demolăm lucrurile bune. Nu am venit să distrugem otova lucruri care au reprezentat în cea mai mare parte o identitate a Televiziunii Române de atâţia şi atâţia ani. Imperativul care ne-a condus în acest efort de redresare a fost cel de a trece cu curaj peste această perioadă temporară de criză profundă cu care se confruntă SRTv şi să încercăm ca, prin această contracţie foarte serioasă a structurii de funcţionare a TVR – pentru unii frustrantă şi îngrijorătoare -, să revenim într-un echilibru în ceea ce priveşte posibilitatea de a ne plăti datoriile, pentru ca din economiile pe care le facem ulterior să investim în Televiziunea Română. Doar aşa, astfel de proiecte despre care aţi vorbit (TVR Info şi TVR Cultural, n.r.) vor putea reapărea. Dar trebuie să subliniez ceva foarte important aici: nimic din ce e bun nu se pierde în Televiziunea Română.

De exemplu, experienţa TVR Info – în multe aspecte ale sale, dar nu în toate – este una absolut pozitivă pentru TVR, nu va fi pierdută. Imaginaţi-vă că în decurs de numai doi ani, indiferent de motivele mai mult sau mai puţin jurnalistice pentru care a apărut TVR Info şi de oportunitatea reală sau nu a apariţiei unei televiziuni de ştiri plătită din taxa TV, pe o nişă extrem de competitivă cu celelalte televiziuni de breaking news, procesul a dus la crearea unui stil, a unei atitudini jurnalistice distincte în TVR. Este vorba despre un jurnalism alert, prompt, un jurnalism pe care l-aş putea numi impetuos, dar cu o atitudine echilibrată, în ceea ce priveşte exerciţiul moderării. Foarte adevărat este însă că, în multe cazuri, la TVR Info am observat şi renunţări de la deontologia profesională, care au fost strict amendate. Misiunea TVR Info va fi preluată de TVR 1, principalul canal de televiziune în TVR în momentul acesta, căruia dorim în mod special să-i readucem importanţa cuvenită atât în cadrul SRTv, cât şi în cadrul peisajului media din România. Actualitatea, momentul cotidian, reflectate prin regimul de breaking news vor fi transferate, cu tot ce înseamnă beneficii pentru cetăţeni, pentru telespectatori, la TVR 1. TVR 1 va deveni principalul canal de informaţie şi de actualitate în Televiziunea Română. Vom avea posibilitatea să creăm breaking news-uri, exact cum se întâmplă la o televiziune de ştiri de nişă. Nu se pierde misiunea TVR Info, dimpotrivă. Acest canal care a pornit ca un experiment şi care în timp a lăsat o bună impresie pentru mulţi rămâne în portofoliul de profesionalism al TVR. Trebuie spus că după calculele pe care le-am făcut, între primele măsuri pe care le vom lua va fi şi închiderea, la 15 august, a TVR Info. Anunţ aceasta, pentru că, datorită apariţiei cu totul intempestive a TVR Info acum doi ani, s-a ajuns la apariţia unor dificultăţi majore în gestionarea activităţii acestui canal. TVR Info nu a fost niciodată sustenabil financiar în TVR, era orfanul de lux al SRTv.

De asemenea, pot spune că TVR Cultural, care este o efigie pur şi simplu a Televiziunii Române şi care a bucurat o nişă selectă, pretenţioasă şi valoroasă a telespectatorului român, rămâne pe mai departe să-şi păstreze spiritul pe o dublă platformă, respectiv în cadrul grilelor TVR 2 Cultural şi ale TVR 3. Va fi o misiune preluată şi cred eu chiar îmbogăţită şi îmbunătăţită, pentru consumatorii de emisiuni pe canale dedicate artei şi culturii, în formatul TVR 2 şi TVR 3. Prin urmare aş dori să se ştie, pentru că şi pentru noi aceasta este cea mai dureroasă decizie pe care am putut să o luăm – închiderea acestor canale -, că da, cultura este la ea acasă la TVR.

Rep.: TVR Cultural nu va mai exista în formula actuală tot de la 15 august, odată cu TVR Info?

C.S.: Vom transfera atât partea de grilă cât şi partea de resurse, colectivele redacţionale ale TVR Cultural spre TVR 2 Cultural şi TVR 3, într-o perioadă nu atât de scurtă, imperativă, cum se întâmplă cu TVR Info, datorită marii încărcări de sarcină pe care ne-a impus-o canalul de ştiri. Dar se va întâmpla tot curând şi lucrul acesta. Eu sper ca planul de măsuri, care prevede operaţionalizarea deciziilor de comasare, să poată cuprinde inclusiv transferurile de la TVR Cultural. Adică TVR Cultural să se închidă în momentul în care întreaga grilă şi planul de măsuri vor fi aprobate şi în felul acesta să mai rămână o perioadă nu foarte lungă în funcţiune. TVR Interactiv de asemenea se duce în zona Ştirilor.

Rep.: Dar TVR Interactiv era doar un departament, nu un canal de sine stătător.

C.S.: Sigur, el intră în coordonarea Direcţiei Ştiri. Aş mai adăuga un lucru la care ţin mult. A fost o iniţiativă personală şi am cerut lucrul acesta în planul de măsuri de redresare, ca Departamentul Emisiunilor Informative şi Sportive, fostul DEIS, care acum îşi schimbă titulatura, să treacă din subordinea, de sub autoritatea administrativă a preşedintelui-director general sub o autoritate profesională. Este mâna pe care o întind jurnaliştilor din TVR, cu responsabilitate, generozitate şi bună-credinţă, mai cu seamă celor care fac Jurnalul şi ştirile din timpul zilei. Am fost jurnalist, înţeleg care sunt condiţionările şi mai ales obligaţiile, dar şi libertăţile profesionale ale jurnaliştilor. Scoaterea Ştirilor de sub autoritatea administrativă a PDG, evident şi indusă cumva politic, pentru că postul pe care îl ocup se datorează unui vot politic, trebuie să fie începtul depolitizării clare şi definitive a conţinutului redacţional în Televiziunea Română, în zona ştirilor şi nu numai. Mai mult, tot astăzi (vineri, n.r.), CA a aprobat şi prezentarea în cadrul propriilor şedinţe a monitorizării apariţiilor politice pe canalele TVR. În felul acesta, tot ceea ce ar putea însemna un posibil derapaj zilnic de la echilibrul politic, să fie imediat îndreptat. Este un efort pe care îl voi face întotdeauna. Ştiu că miza cea mare în ce priveşte televiziunea publică, pentru parte din actorii politici, este să o conoteze politic. Nu e un simplu gest ceea ce am cerut să se întâmple, organigrama va dovedi că din momentul în care intrăm în implementarea acesteia, lucrurile vor intra într-o zonă de profesionalism exclusiv jurnalistic în ceea ce priveşte opţiunile pentru setarea ştirilor, pentru selectarea acestora, pentru echilibrul politic, pentru că tot urmează sesiuni peste sesiuni politice în România şi acuzaţiile de politizare a TVR vor reapărea. Vom face tot posibilul să nu dăm nimănui – partid politic, politician, comentator ori analist politic – prilejul să revină cu astfel de critici.

Rep. Dar sub ce autoritate va funcţiona Direcţia Ştirilor din TVR?

C.S.: Direcţia Ştirilor va fi coordonată de un producător general, care are în atribuţii profesionale atât zona de redacţional, cât şi cea de asigurare a resurselor. Este vorba despre o coordonare unitară a acestui efort jurnalistic la nivelul întregii Televiziuni Române, care să evite ceea ce am găsit aici – suprapunerea multor activităţi, multor solicitări de resurse.

Rep.: Acest producător general va răspunde în faţa Comitetului Director?

C.S.: Sigur că da. Şi în faţa Consiliului de Administraţie, dacă situaţia o va cere. Comitetul Director – care este executivul Televiziunii Române – ia act de explicaţiile sau de alegerile, deciziile pe care le ia sau face producătorul general, ca şi directorul de la Direcţia Ştiri. Pentru mine, decizia de a trece de sub autoritatea administrativă a PDG sub o autoritate profesională departamentul de Ştiri reprezintă o însănătoşire clară a jurnalismului de calitate în Televiziunea Română.

Rep.: Mai ales că recent decizia dumneavoastră de a-l numi pe domnul Claudiu Lucaci în poziţia de director interimar la Ştiri nu a trecut neobservată. Şi mai departe decizia dumnealui de a o numi pe doamna Monica Ghiurco coordonator al dezbaterilor şi producţilor de ştiri la TVR, la fel nu a trecut neobservată. Credeţi că prin noua decizie o să mai temperaţi aceste acuzaţii?

C.S. Criticile pe care le aduce mediul de analiză media sunt binevenite. Întotdeauna voi privi cu atenţie şi voi respecta punctele de vedere ale confraţilor şi ale comentatorilor avizaţi în media. Vreau să spun că de fapt ceea ce am decis şi anume alegerea lui Claudiu Lucaci şi mai apoi desemnarea doamnei Monica Ghiurco ca şi coordonator general al informaţiilor în Televiziunea Română va necesita validarea expresă a acestora, sau invalidarea lor, în urma unor concursuri pe post. Curând, vom scoate la concurs primele posturi de directori din cele cinci direcţii, în aşa fel încât oamenii aceia – după ce va fi aprobat, sper cât mai repede planul de redresare şi de implementare a atribuţiilor noii organigrame – să îşi poată la rândul lor face selecţia necesară, pentru ocuparea de posturi în Televiziunea Română. Abordarea profesională pe care o avem este una legală, deschisă şi competitivă. Unul dintre atuurile noii organigrame va fi o competiţie internă între canalele TVR. Va fi vorba despre o competiţie profesională, o competiţie a valorilor şi a managementului intern calificat. Vom avea astfel posibilitatea ca de acum înainte să ştim cât intră într-un canal şi cât iese ca profit, ca audienţă, iar lucrul acesta arată o limpezire a structurii organizaţionale a SRTv.

Rep.: Desfiinţarea unor structuri înseamnă implicit şi reducerea numărului de şefi din TVR? Cu cât la sută se va reduce numărul de şefi din TVR?

C.S.: Dacă avem în vedere că în vechea organigramă aveam în jurul cifrei de 120 de şefi şi şefi mai mici, în momentul acesta putem spune că am operat o scădere dramatică, dar pozitivă, la nivelul poziţilor de conducere în interiorul Televiziunii Române de 70-75%. De asemenea, şi nivelurile de filtru şi de avizare a unor documente, de circulaţie a documentelor va fi redus, iar eficienţa în activitate va spori în mod evident.

Rep.: Dar mă gândesc că toţi aceşti directori care o să rămână fără directorat o să dea în judecată Televiziunea Română spunând că au câştigat nişte concursuri. Cum vedeţi lucrul acesta?

C.S.: Sigur, aici este problema cu care ne confruntăm. De aceea în planul de redresare vom avea specificat un calendar, un parcurs atât al scoaterilor din sistem, cât şi al concursurilor pe care le vom organiza în condiţiile noii organigrame. Potrivit Contractului Colectiv de Muncă (CCM) nu ne putem atinge decât aşa de salariile mari, pentru că în mod exceptional, în CCM al SRTv sporurile şi vechimea au intrat în unele situaţii chiar în salariul de bază. Nici nu te poţi atinge de ele. Sunt situaţii pe care va trebui să le rediscutăm în mod obligatoriu în curând, în cadrul dialogului social.

Rep.: O să scoateţi la concurs toate posturile de conducere şi mă refer inclusiv la posturile de director de canal?

C.S.: Toate posturile de conducere vor fi scoase la concurs. Vom face de aşa manieră încât să existe criterii obiective, profesionale, în urma cărora oamenii să ocupe acele posturi. Nu e nimic la întâmplare, nu reprezintă hachiţe ale noii conduceri, că îmi place de acela sau de acela. În niciun caz nu vom face lucrurile acestea.

Rep.: Să revenim puţin la TVR Info şi TVR Cultural. Ce se întâmplă cu echipele de acolo, dar cu directorii, pentru că fiecare dintre aceste televiziuni are câte un director?

C.S.: Să o luăm pe rând. TVR Info are o situaţie aparte, parte din cei care lucrau la TVR Info în zona de emisie sunt detaşaţi de la Direcţia Emisiuni Informative şi Sport, prin urmare se vor întoarce. Dar sunt şi foarte mulţi colaboratori care ne vor părăsi. SRTv are această obligaţie de a plăti şi pentru ei. Au existat întârzieri la plată, abia ieri (joi, n.r.) am reuşit să le dăm o parte din banii de pe luna mai.

Rep.: Când vă vor părăsi aceşti colaboratori ai TVR Info?

C.S.: La 15 august. Calculele arată că nu este sustenabilă reţinerea lor.

Rep.: Despre câte persoane vorbim?

C.S.: Este vorba de 24 de persoane.

Rep.: Acest canal este înfiinţat în structura actuală – televiziune de ştiri – de către fostul PDG Alexandru Lăzescu. Vor pleca toţi colaboratorii aduşi de dumnealui?

C.S.: Vom renunţa la colaborarea cu aceştia. În fond, scopul pe care noi îl avem acum este practic o economie la sânge în ceea ce priveşte funcţionarea SRTv. Obiectivul scăderii costurilor face ca gândirea ofertei editoriale să ţină cont în mod foarte strict de situaţia momentului. În luna august, în TVR, sunt încasări de 6.579.204 euro şi cheltuieli de 10.310.897 euro. Asta înseamnă un deficit de aproape 4 milioane de euro/ lună. Prin planul de măsuri pe care sper să îl ducem rapid la bun sfârşit, vom ajunge la reducerea drastică a cheltuielilor la un nivel aproximativ 5.107.774 de euro. Şi vom avea repede, dacă lucrurile vor merge cum trebuie – pentru că noi trebuie să convingem şi autorităţile statului că vom face această restructurare – un excedent de 1.471.430 de euro, pe care-l vom folosi pentru plata datoriilor, dar şi pentru investiţii în TVR. Trebuie să înţelegem un lucru: la vremuri de criză, la dezastrul momentului, a trebuit să luăm aceste măsuri, care supără lumea şi este normal să supere. Dar după ce vom reuşi să echilibrăm balanţa de venituri şi cheltuieli, soarele va răsări din nou la TVR şi acest lucru se va întâmpla curând.

Rep.: Să revenim puţin la cazul punctual al TVR Cultural şi TVR 2. O să aveţi doi directori. Ce se va întâmpla cu oamenii de la cele două posturi?

C.S.: Acestea sunt lucruri pe care le vom avea în detaliu în momentul în care tot ceea ce înseamnă organigramă şi umplerea funcţiunilor şi a rolurilor şi a atribuţiilor va fi clar stabilit. Evident, din doi şefi trebuie să rămână unul. Acel post va fi scos la concurs. Dar până atunci, eu nu pot umbla la salarii în niciun fel. Să tai salariile sau să nu le mai dai salariaţilor parte din ele este un lucru periculos, pentru că asta îţi atrage evident procese, potrivit legislaţiei muncii. Pentru o perioadă, TVR 3 şi TVR 2 vor fi într-un fel obligate să utilizeze un program care să coste cât mai puţin. Cu costuri minime vom acoperi o perioadă bulversantă, în lunile august şi septembrie. Oamenii ajung să fie mai mulţi, în lipsa canalelor care dispar, iar până la a se lua măsurile necesare vom rămâne în situaţia aceasta – mai mulţi într-un birou -. Şi abia după ce se va stabili grila de programe şi necesarul umplerii cu resurse şi cu personal, atunci se declanşează concursurile şi, ulterior, plecările din TVR. Noi sperăm să nu existe un interimat îndelungat în această perioadă de tranziţie. În curând, probabil până în luna septembrie, vom organiza concursul la Ştiri.

Rep.: De ce aţi decis menţinerea TVR 3?

C.S.: Acesta a fost unul dintre elementele pe care s-a discutat foarte mult astăzi (vineri, n.r.). E un amendament (o opinie comună a membrilor CA), care practic a survenit în momentul în care a fost acceptată cu toată responsabilitatea – şi încă o dată le mulţumesc colegilor din CA că au făcut lucrul acesta – proiectul de reorganizare a SRTv. În fond, TVR 3 îşi va păstra în formula actuală cu rolul de a ridica la nivel naţional o ofertă jurnalistică menită să acomodeze elemente de cotidian, de actualitate regională şi locală. TVR 3 are rolul lui, să coaguleze la nivelul informaţiei de interes naţional aspecte de viaţă cotidiană, socială, politică, economică din toate colţurile ţării. Noi avem acest beneficiu al studiourilor teritoriale, care au o emisie regională. E adevărat una relativ restrânsă, fiindcă o acoperie de puţin peste 6% în teritoriu este încă puţin, în unele cazuri, şi va trebui să lucrăm la lucrul acesta. De asemenea, TVR HD e un proiect pe care îl avem în vedere pentru că, practic, canalul HD reprezintă o opţiune tehnologică pe care vrem să o folosim în mod prioritar, atât pe TVR 1, cât şi pe TVR 2 Cultural. Este necesară o investiţie, în aşa fel încât telespectatorii să poată privi programele Televiziunii Române în format HD, ca opţiune, în paralel cu formatul de până acum.

Rep.: Termenul dat de Guvern pentru reorganizarea TVR era de 45 de zile. Ce urmează după aprobarea de către CA a strategiei de reorganizare?

C.S.: Urmează ca în perioada 14-16-17 august să avem dialogul social cu sindicatele. Am făcut deja invitaţia la începerea negocierilor, pentru ca până în 18-19 august să fim gata să prezentăm planul de măsuri. Grupul de lucru va continua să lucreze într-un ritm susţinut, unii ar spune infernal, dar vom ajunge la definirea planului de măsuri şi bineînţeles a calendarului de implementare, la timp.

Rep.: Când o să faceţi informarea la Guvern?

C.S.: Suntem nevoiţi, obligaţi să prezentăm acest plan foarte repede. E august, e vacanţă parlamentară, vom pune planul de măsuri de redresare a televiziunii publice foarte repede pe masa Guvernului şi a Ministerului de Finanţe, pentru că avem nevoie de garanţii guvernamentale ferme, menite să ne ajute să nu fim executaţi de băncile care ne-au creditat până acum. Suntem sub un imperativ de câteva zeci de zile, în ceea ce priveşte demnostrarea din partea TVR a hotărârii şi capacităţii de a se reorganiza şi eficientiza. De data aceasta nu se glumeşte cu reforma la TVR, dimpotrivă. Suntem pe cale să facem treaba care trebuia făcută de mult timp şi, dacă ar fi fost făcută gradual, nu am fi ajuns la astfel de decizii foarte dureroase.

Rep.: Aţi vorbit despre economii, despre restructurare. Dacă o să meargă lucrurile aşa cum vă propuneţi, aveţi în vedere şi un plan de achiziţii? Mă refer în special la competiţii sportive, precum UEFA Champions League.

C.S.: Aceasta este o discuţie încă timpurie. Dar am deja primele inputuri cu privire la strategia de achiziţii în ceea ce priveşte oferta Televiziunii Române către telespectatorul român. Vom rămâne strict în zona misiunii care ne defineşte, vom fi aici ca să promovăm, să conservăm şi să ducem mai departe valorile româneşti, fie ele din zona artistică, din zona socială, sportivă. Îi urmărim cu mijloacele jurnalistice pe românii care performează aici sau în afara ţării. Vom urmări echipele naţionale în planul sportului românesc, care merg mai departe în campionatele europene şi nu numai. Vom fi acolo unde sportivii români fac performanţă şi urcă în ierarhiile mondiale. Prin urmare cu banii pe care ni-i putem permite vom asigura întâi de toate promovarea culturii româneşti şi a valorilor româneşti.

Rep.: Credeţi că până la finalul acestui an o să reuşiţi implementarea măcar a unei părţi din această strategie?

C.S.: Evident, a unei mari părţi din această strategie. Sunt absolut convins că la modul şi ritmul în care ne-am angajat să facem schimbările în TVR acest lucru este realizabil. Şi vom avea întotdeauna grijă ca cei cu care suntem în acest efort de redresare, cei care rămân, cei care pleacă, să ştie că primesc un egal respect din partea Televiziunii Române. De pildă, eu chiar vreau să aduc mulţumiri colaboratorilor de la TVR Info care vor trebui să plece foarte curând de la TVR. E o decizie managerială, insist să spun lucrul acesta. Nu are nimic de-a face cu politica. Este vorba de necesitatea ca în perioada aceasta de criză extremă, de dificultăţi financiare majore, fără soluţie în afara restructurării, să fie luate aceste decizii. Iar din punctul acesta de vedere, îmi asum această responsabilitate de a tăia în carne vie.