Săftoiu: TVR va plăti 16,5 milioane de lei celor 635 de angajaţi concediaţi

Miercuri, în aceeaşi zi în care Consiliul de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) a aprobat punerea în aplicare a noii scheme organizaţionale, care va deveni operaţională de la 1 februarie, Claudiu Săftoiu a acordat MEDIAFAX un interviu în care explică pe larg necesitatea concedierilor colective şi planurile pentru „renaşterea” Televiziunii Române.

Potrivit lui Claudiu Săftoiu, în prezent, TVR are un număr total de 3.150 de angajaţi, dintre care, de la 1 februarie, vor rămâne 2.450, în timp ce 635 de persoane vor fi concediate. Totodată, 65 de persoane (până la cifra de 3.150) rezultă din numărul angajaţilor ale căror contracte de muncă sunt suspendate într-o formă sau alta şi astfel, în prezent, nu reprezintă costuri pentru TVR, a explicat Săftoiu.

„Este vorba despre despărţirea de un grup, de o comunitate, care de la an la an s-a mărit în Televiziunea Română, din cauza unui management defectuos. Acesta a fost rolul corectiv al restructurării dureroase şi dificile, dar absolut necesare şi obligatorii”, spune Claudiu Săftoiu.

TVR are în momentul de faţă o pierdere cumulată de circa 130.000.000 de euro, în timp ce datoriile fiscale acumulate de televiziunea publică la bugetul de stat sunt în cuantum de 65.000.000 de euro. Astfel, din luna februarie, TVR trebuie să plătească în fiecare lună la bugetul de stat în jur de 1.000.000 de euro, pentru a-şi achita datoriile.

De asemenea, în urma concedierilor colective, TVR trebuie să plătească salarii compensatorii care au fost bugetate la 16.500.000 de lei (aproximativ 4.000.000 de euro).

„Proiecţia financiară pe care am previzionat-o pentru 2013 include şi sumele necesare pentru plata salariilor compensatorii”, explică Claudiu Săftoiu, precizând că, în urma concedierilor colective, presiunea financiară asupra TVR se va reduce cu aproximativ 30%.

Pe de altă parte, Claudiu Săftoiu are planuri mari pentru Televiziunea Română. Astfel, TVR va accesa în luna februarie un credit operaţional, în valoare de până la 20.000.000 de euro, pentru refinanţarea datoriilor, dar şi pentru repornirea producţiei de televiziune, în jurul datei de 1 martie.

Printre planurile lui Săftoiu se numără şi dezvoltarea parteneriatului TVR News – Euronews, prin creşterea procentului de conţinut românesc pe TVR News, odată cu preluarea lucrărilor Parlamentului, dar şi prin operarea din nou în regim de breaking news.

TVR Cultural este un alt aspect care îl preocupă pe Săftoiu: „Nu voi accepta niciodată să se spună că a fost un capriciu al preşedintelui-director general suspendarea licenţei TVR Cultural şi închiderea temporară a canalului. A fost singura soluţie a momentului, pentru care încă o dată plătesc acest tribut al unei acţiuni aparent brutale. Însă este bine de ştiut că, în perioada următoare, şi este vorba despre anul acesta, misiunea culturală a televiziunii publice va fi asumată într-o formulă de parteneriat despre care vom vorbi la momentul la care se va apropia de concretizare”.

De asemenea, conducerea TVR vrea să transforme TVR 3 într-un post dedicat zonelor rurale, „României profunde”, în care accentul să cadă pe zona agricolă. „În aşa fel încât TVR 3 să devină o expresie a dimensiunii rurale a României, în genul producţiei «Viaţa satului»”, spune Claudiu Săftoiu.

Toate acestea vor fi posibile, însă, numai dacă se va reuşi „eficientizarea costului, orei/ minutului de transmisie la TVR”. „Aceasta este ambiţia mea. Să realizăm producţii de televiziune de calitate, în condiţiile în care costul acestora să fie unul adecvat posibilităţilor şi adaptat realităţilor financiare”, spune Săftoiu.

Pe de altă parte, Claudiu Săftoiu spune că „nu are în niciun caz o emoţie” în ceea ce priveşte legalitatea deciziilor şi iniţiativelor luate în acest proces de restructurare, precizând că va merge în faţa Parlamentului pentru a prezenta un raport cu rezultatele restructurării oricând va fi chemat. „Şi astăzi dacă cineva îmi spune «Mulţumesc, pleacă!», voi pleca cu fruntea sus. Nimic din ceea ce am făcut în ultimele şapte luni nu îmi poate fi reproşabil la nivelul bunei-credinţe, al seriozităţii şi al respectării legalităţii”, spune Săftoiu.

Întrebat dacă mai are sprijinul PNL şi al lui Crin Antonescu, care l-au susţinut pentru numirea în funcţia de preşedinte-director general al TVR, Claudiu Săftoiu spune: „Retragerea sprijinului politic nu-i treaba mea. În perioada aceasta nu am avut aproape deloc timp să vorbesc, să mă întâlnesc cu oameni politici. Am rămas închis, cu bună-ştiinţă, în interiorul instituţiei, pentru că am dorit – şi cred că lucrul acesta în percepţia publică s-a realizat într-o măsură semnificativă – ca de mandatul meu la TVR să se lege un singur cuvânt: reorganizare. Şi nu politizare”.

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Claudiu Săftoiu, preşedintele-director general al Televiziunii Române:

Reporter: Consiliul de Administraţie al TVR a aprobat miercuri noua organigramă a Televiziunii Române, care va intra în vigoare de la 1 februarie 2013. Făcând un calcul între numărul de angajaţi pe care îi are Televiziunea Română în prezent şi numărul de posturi care vor rămâne după 1 februarie, a rezultat un număr de 698 de persoane care vor fi concediate. Cine sunt cei concediaţi şi cine sunt cei care îşi vor desfăşura în continuare activitatea în TVR?

Claudiu Săftoiu: În momentul acesta, în Televiziunea Română sunt 3.150 de angajaţi. Cifra celor care vor pleca se calculează însă altfel. Numărul persoanelor care urmează a fi preavizate, începând cu 1 februarie, în vederea scoaterii din sistem este de 635, urmând ca 2.450 să rămână în TVR. Diferenţa de 65 de persoane, până la cifra de 3.150, rezultă din numărul angajaţilor ale căror contracte de muncă sunt suspendate într-o formă sau alta şi astfel, în prezent, nu reprezintă costuri pentru TVR.

Aceste persoane îşi vor relua, treptat, activitatea, în paralel cu ieşirile naturale din sistem, de unde şi cifra redusă faţă de calculul dumneavoastră. Am avut astăzi (miercuri, n.r.) o şedinţă de Consiliu de Administraţie, în care cel mai important lucru a fost respectarea Contractului Colectiv de Muncă. În acest sens, am avut consultări cu sindicatul, cu care am negociat cu privire la stabilirea unui număr de cazuri sociale pe care domniile lor le-au considerat grave. S-a pornit de la o listă iniţială de aproximativ 460 de cazuri, s-a ajuns la 55.

Cei care rămân în Televiziunea Română sunt cei care au trecut prin procesul de selecţie de personal. Nu a fost un concurs la TVR, a fost o selecţie de personal în vederea concedierilor colective. Din acest punct de vedere, nu a existat niciodată o medie minimă care să reprezinte linia de admis/respins. Organizarea procesului de selecţie de personal s-a produs în condiţiile în care Societatea Română de Televiziune, fiind în imposibilitatea financiară de a accesa un serviciu de selecţie de personal autorizat, foarte scump, a ales această cale prin care, legal, prin decizii succesive ale Consiliului de Administraţie să constituie comisii de evaluare în sensul selecţiei de personal. Cei care pleacă sunt oamenii care au obţinut rezultate mici în urma evaluărilor. În situaţia în care am avut un număr de 695 de contestaţii, trebuie spus că, dintre acestea, 76 au influenţat numărul celor care pleacă sau al celor care rămân.

Rep.: Ce înseamnă că au influenţat rezultatul?

C. S.: Înseamnă că, după suprapunerea rezultatului final al selecţiei peste numărul de locuri de muncă defalcat pe domenii şi specialităţi, doar pentru un număr de 76 de contestatari trebuia găsit loc, fără a creşte numărul concediabililor. SRTv, în acest moment, prin proiecţia financiară pe care a previzionat-o pentru 2013, include şi sumele necesare pentru plata salariilor compensatorii. În momentul acesta, salariile compensatorii au fost bugetate la 16.500.000 de lei.

Rep.: Vă referiţi la banii pe care îi obţineţi de la bugetul de stat sau la banii pe care TVR îi obţine din surse proprii (taxa TV, publicitate etc.)?

C. S.: Din surse proprii. În acest moment, din taxa TV şi din veniturile obţinute din publicitate în mod consecvent, lunar, Televiziunea Română încasează aproximativ 5.500.000 de euro. Începând cu luna februarie, ANAF a solicitat – în urma memorandumului aprobat de Guvern pentru eşalonarea datoriilor SRTv, în cuantum de 65.000.000 de euro, pe o perioadă de 7 ani – ca numai în anul 2013 Televiziunea Română să plătească 10.000.000 de euro datorii la statul român, lunar aproximativ 1.000.000 de euro. De asemenea, 2.155.000 de euro merg lunar pentru salarii, 760.000 de euro sunt taxele care trebuie plătite la stat de către angajator, 1.073.000 de euro sunt datoriile restante către UEFA, prin scrisoarea de executare din august 2012, din partea RBS, 755.000 de euro sunt eşalonări la terţi. De asemenea, sunt 900.000 de euro care trebuie plătiţi lunar la bugetul statului, în contul contribuţiilor angajatului (stopaj la sursă). Suntem descoperiţi în momentul acesta cu 762.300 de euro lunar. Este practic suma care lipseşte Televiziunii Române pentru ca datoriile să nu se mai rostogolească peste datoriile pe care le acumulăm, dacă nu le plătim către terţi şi care sunt deja reeşalonate a treia, a patra, a cincea oară uneori. În cazul acesta, suntem în situaţia de a obţine şi de a cere un credit de refinanţare de pe piaţa liberă, în condiţiile în care Guvernul ne-a acceptat o dată eşalonarea pe şapte ani.

Rep.: Este vorba despre acel credit prevăzut în Raportul privind implementarea programului de redresare economică a TVR, aprobat în 27 decembrie 2012, de Consiliul de Administraţie al SRTv, în valoare de 15 – 20.000.000 de euro?

C. S.: Da. Deja primii paşi i-am făcut, prin organizarea licitaţiei publice pentru consultanţă. A fost desemnat un câştigător, Ernst&Young. Primele întâlniri le vom avea în cursul zilei de joi, pentru că, într-o perioadă foarte scurtă de timp, este vital să facem lucrul acesta, să putem obţine în cel mai scurt timp un credit operaţional, care să poată să acopere deficitul de care am vorbit şi care, nefiind achitat lunar, ne-ar duce la escaladarea şi la rostogolirea datoriilor, intrând fix în aceeaşi situaţie în care ne-am aflat până acum. Refinanţarea ne-ar ajuta la acest lucru, dar nu numai pentru asta. Este vorba şi de cheltuielile curente şi anume de repornirea producţiei de emisiuni originale în TVR.

Rep.: Să ne întoarcem la salariile compensatorii, pentru care băncile nu vă dau bani. Nu aveţi bani nici de la stat pentru plata salariilor compensatorii, fapt pentru care trebuie să le plătiţi din surse proprii. Despre câte salarii compensatorii este vorba, potrivit Contractului Colectiv de Muncă (CCM) în vigoare în TVR?

C. S.: Le plătim din alte venituri decât cele de la bugetul de stat. Celor care pleacă li se vor plăti între trei – cinci sau zece salarii compensatorii.

Rep.: Cum se stabilesc aceste criterii?

C. S.: În funcţie de vechime şi de condiţionările contractuale dintre angajat şi angajator. Noi suntem încă în perioada de valabilitate a Contractului Colectiv de Muncă pe 2012-2013. Începem negocierile în luna februarie pentru rediscutarea condiţiilor din CCM, care expiră în luna aprilie anul curent. Şi din acest punct de vedere suntem în situaţia de a respecta, ca angajator, obligaţiile asumate din CCM.

Rep.: Din persoanele care vor fi concediate, câte vor primi cele mai multe salarii compensatorii?

C. S.: Încă nu am ajuns la acest detaliu, deoarece abia la şedinţa CA s-a mai diminuat numărul persoanelor cărora le vor fi acordate salarii compensatorii cu 55. În principiu, această sumă despre care am vorbit – aproximativ 4.000.000 de euro – este acoperită şi este sustenabilă la nivelul bugetului Societăţii Române de Televiziune.

Rep.: Aceste salarii compensatorii vor fi plătite în fiecare lună?

C. S.: Vom decide în aşa fel încât oamenii care pleacă să aibă siguranţa faptului că, lună de lună, o perioadă de timp, vor primi aceste salarii compensatorii. Mai mult decât atât, Televiziunea Română îşi va asuma şi o datorie de suflet, ca, prin diferite forme de training sau de reconversie profesională, oamenii care pleacă din Televiziunea Română să se poată integra uşor ori în piaţa media ori în altă parte. Este vorba despre despărţirea de un grup, de o comunitate, care de la an la an s-a mărit în Televiziunea Română, din cauza unui management defectuos. Acesta a fost rolul corectiv al restructurării dureroase şi dificile, dar absolut necesare şi obligatorii. Oamenii aceştia nu trebuie să se simtă abandonaţi.

Rep.: De cine vor fi organizate aceste cursuri de reconversie?

C. S.: Vom încerca să-i direcţionăm pe oamenii aceştia în zona training-ului de reconversie profesională, în aşa fel încât, în perioada care le rămâne după ieşirea din sistem, domniile lor să aibă posibilitatea să îşi finanţeze propriile familii, prin salariile compensatorii, dar şi să privească spre viitor.

Rep.: Aţi pomenit de decizia luată miercuri seară de Consiliul de Administraţie. Ştiu că au fost unii membri ai CA care au cerut reluarea procesului de evaluare, considerându-l profund viciat. Unii membri ai CA spuneau că a fost depus un număr foarte mare de contestaţii, în urma cărora au fost mărite punctajele mai multor angajaţi.

C. S.: Nu, nici pe departe. În momentul în care noi am acceptat să respectăm întocmai legislaţia în ceea ce priveşte selecţia de personal, concedierea colectivă, ne-am consultat cu toate instituţiile abilitate, în aşa fel încât în calendarul restructurării, care cuprinde selecţia de personal şi mai apoi evaluarea aptitudinilor profesionale, să nu intrăm în niciun tip de derapaj. Mai mult decât atât, am avut în repetate rânduri solicitări ale unora dintre membrii Consiliului de Administraţie de a prelungi unele termene, ba de consultare cu sindicatul, ba de depunere a contestaţiilor. În momentul acela s-a produs un efect emoţional, care a făcut ca, practic, comisia de soluţionare a contestaţiilor să fie bombardată cu un număr foarte mare de contestaţii. Comisia de contestaţii a funcţionat 20 de zile, şi în perioada de Sărbători, s-a lucrat de la ora 10.00 până la 21.00, în aşa fel încât pentru fiecare dintre contestaţii să se aloce un timp de aproximativ de 20 de minute. În urma acestora, multe dintre contestaţii s-au dovedit nefondate sau nemotivate, depuse din cauza valului acesta de nesiguranţă, alimentat printr-un tip de comunicare, în niciun caz oficială. Un procent însemnat de contestaţii în comisia de soluţionare au fost majorate ca medie a evaluării, dar nu au obţinut punctaje suficiente pentru poziţionarea contestatarului în noua organigramă.

Rep.: Alte critici, ale unora dintre angajaţi, s-au referit la faptul că nu au fost publicate rezultatele punctajelor obţinute la fiecare dintre cele trei probe susţinute – memoriul de activitate, testul grilă şi interviul. Un alt aspect s-a referit la faptul că nu au fost făcute publice grilele de evaluare. Cum comentaţi aceste aspecte?

C. S.: Întâi de toate, modul de calcul şi defalcarea punctajelor au fost cuprinse în regulamentul iniţial, care s-a menţinut până la sfârşit în ceea ce priveşte evaluarea celor trei probe: 50% – memoriul de activitate, 20% – testul grilă şi 30% – interviul. Oamenii puteau face calculul foarte simplu în ceea ce priveşte această evaluare. Eu o spun foarte deschis. Criteriile de evaluare sunt conţinute în regulamentul selecţiei de personal pe care toată lumea l-a văzut şi l-a încuviinţat prin semnarea notificării. În privinţa defalcării notelor, este de menţionat faptul că, deşi regulamentul nu prevedea acest lucru, la solicitarea anumitor angajaţi şi în acord cu CA, am dispus comunicarea rezultatelor defalcate. În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, trebuie spus un lucru. Sunt teste grilă care au o notare şi care în situaţia în care ar fi făcute publice ar putea constitui un prejudiciu. De ce? Pentru că unele dintre ele pot avea nişte punctaje care vor dezavantaja la un eventual interviu de angajare un salariat care a plecat din televiziunea publică. Mai mult decât atât, fiecare cetăţean are dreptul, atunci când se simte nedreptăţit, să se adreseze instanţei. În momentul în care se întâmplă lucrul acesta, elementele probatorii trebuie prezentate. Aşa că această solicitare poate veni individual, în măsura în care au loc astfel de iniţiative.

Rep.: Ştiu că au fost mai multe categorii de angajaţi. Ce se va întâmpla cu cei care au vârsta de pensionare sau care împlinesc vârsta de pensionare în 2013 şi care nu au participat la tot procesul de evaluare, ci au depus un memoriu de activitate? Ştiu că este cazul doamnei Elise Stan.

C. S.: Prevalează până la urmă Codul Muncii, Societatea Română de Televiziune fiind un organism viu, în fiecare zi se întâmplă ceva – unele persoane intră în concedii maternale, alte în medicale, unele îşi suspendă activitatea temporar, iar altele ies la pensie. Acest lucru se întâmplă în mod natural. Anul acesta, cel puţin 78 de persoane vor pleca pe cale naturală din TVR. Este vorba şi de pensionări, cum este şi cazul doamnei Elise Stan.

Rep.: Ce se va întâmpla cu o altă categorie de angajaţi, spre exemplu, cu domnul Adrian Sobaru, care a spus că a participat la acest proces de evaluare, însă nu a răspuns la teste, ci a preferat să transmită nişte mesaje conducerii Televiziunii Române?

C. S.: Întotdeauna Societatea Română de Televiziune a acordat o atenţie specială domniei sale, din cauza situaţiei familiale în care se află. Sprijinul – inclusiv financiar şi în ceea ce priveşte flexibilitatea prezentării la locul de muncă – a fost un atu în ceea ce priveşte empatia angajatorului, TVR, faţă de domnul Sobaru. Domnia sa a deţinut câtva timp calitatea de lider sindical, aflându-se în momentul acesta în perioada celor doi ani de protecţie, potrivit legii. E un soi de intangibilitate a foştilor lideri sindicali de a fi supuşi proceselor de restructurare. Prin urmare, domnul Sobaru rămâne în Televiziunea Română datorită acestui aspect. Cât priveşte ceea ce a dorit domnia sa să exprime prin modul special în care a abordat această selecţie de personal, este alegerea domniei sale. El este apărat de articolul 182, alin. 2 din Contratul Colectiv de Muncă, referitor la foştii lideri sindicali.

Rep.: Toţi foştii lideri de sindicat şi actualii lideri de sindicat rămân în TVR întrucât sunt protejaţi de Contractul Colectiv de Muncă?

C. S.: Cei care întrunesc condiţiile exprese ale legii nu au fost supuşi selecţiei de personal.

Rep.: Despre câte persoane este vorba?

C. S.: Sunt 109. O categorie de oameni nu este în situaţia de a intra în selecţia de personal. Pentru această categorie de personal, trebuie să respectăm realmente litera legii.

Rep.: O altă categorie de personal din TVR este reprezentată de acei angajaţi care au considerat din start că procedurile nu au fost respectate şi au preferat să nu vină la aceste evaluări ale TVR şi este posibil să dea Televiziunea Română în judecată. Din informaţiile noastre din acest moment, în această situaţie s-ar afla, spre exemplu, domnul Cezar Ion, dar şi alţi angajaţi ai TVR. Cum comentaţi acest aspect?

C. S.: Cine nu s-a prezentat la selecţia de personal în urma notificării nominale de către angajator este evident că nu va avea cum să rămână în Televiziunea Română. Asta este foarte clar precizat în Regulament. Cei care au primit notificare, dar care din motive mai mult sau mai puţin plauzibile şi-au suspendat activitatea în timpul selecţiei de personal, eludând astfel selecţia de personal la care au participat 92% din angajaţii televiziunii publice, evident că la reluarea activităţii vor fi supuşi evaluării prin care au trecut toţi.

Rep.: Când o să fie publicate numele angajaţilor care vor fi concediaţi?

C. S.: Astăzi, 23 ianuarie, a avut loc şedinţa Consiliului de Administraţie. Joi, 24 ianuarie, voi semna notificarea către autorităţile abilitate – ITM, AJOFM, cele judeţene, referitoare la forţa de muncă -, iar în zilele următoare vom face public în sistemul intern de comunicare tabelul cu numele celor care vor fi preavizaţi. Acest tabel va fi publicat de îndată ce se efectuează verificarea situaţiei generate din suprapunerea rezultatului final al selecţiei pe numărul de locuri de muncă cuprins în noua organigramă, suplimentată în şedinta CA din 23 ianuarie. Această verificare minuţioasă este necesară tocmai pentru a evita orice eroare materială, ţinând cont de gravitatea consecinţelor asupra fiecărui salariat concediabil.

Rep.: Ar putea fi devansat acest termen?

C. S.: Nu cred, pentru că este o aşteptare majoră. Televiziunea Română trebuie să repornească, să reînceapă să funcţioneze după o perioadă dramatică a acestei restructurări de personal, în care decizia pe care am luat-o, ca preşedinte-director general, pentru a reuşi să ne echilibrăm financiar, a fost oprirea producţiei în TVR şi trecerea pe reluări încă din luna septembrie a anului trecut. Planul pe care îl am în vedere în momentul acesta, odată cu intrarea în vigoare a noii organigrame, de la 1 februarie, este ca, în jurul datei de 1 martie, Televiziunea Română să se prezinte cu o nouă grilă de programe şi de oferte către telespectatorul român. Este un efort de revenire la profesie, la munca de televiziune. Până acum am făcut restructurare şi o restructurare dureroasă, dar e momentul obligatoriu să reintrăm în ceea ce înseamnă cursa pentru recâştigarea credibilităţii Televiziunii Române. În zilele următoare, vom publica un tabel nominal cu salariaţii care urmează a fi preavizaţi în vederea concedierii ca urmare a selecţiei de personal, iar de la 1 februarie voi semna preavizele în vederea concedierii.

Rep.: În urma concedierilor colective, cu cât se reduce presiunea financiară a TVR?

C. S.: Este evident obiectivul pe care mi l-am propus ca manager al televiziunii publice. Aproximativ 30%. Este obligatoriu acest lucru, pentru că, începând din februarie, trebuie să plătim datoria lunară reeşalonată la ANAF. Trebuie să spun că, în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, specialiştii din ANAF au cerut săptămânal balanţa de venituri şi cheltuieli, astfel încât să vadă dacă televiziunea publică se poate ţine de angajamentul întărit prin memorandum, de a plăti în ritmul planificat datoriile la stat. Iniţial, propunerea Televiziunii Române a fost de a plăti aproximativ 2.000.000 de euro pe lună, însă, în urma calculelor făcute şi pot spune a empatiei de care ne-am bucurat în ceea ce priveşte relaţia cu ANAF şi cu Ministerul de Finanţe, datoria noastră începe să fie plătită începând de la aproximativ 1.000.000 de euro pe lună, crescând spre sfârşitul perioadei de eşalonare (7 ani, n.r.). Este un element de încredere atât în Televiziunea Română şi în managementul ei, care obligă la respectarea planului de eşalonare. Pe lângă aceasta, în cursul anului trecut am avut nenumărate întâlniri cu terţi, cu colaboratorii faţă de care avem datorii istorice, reeşalonate de trei-patru ori la rând şi printr-un efort de convingere nu numai personală, dar şi prin dovezile de zi cu zi cu privire la stabilizarea financiară a TVR am reuşit ca pentru o perioadă, în lunile decembrie, ianuarie, februarie, reeşalonarea datoriilor către terţi să fie amânată şi să fie reluată de la sfârşitul lui februarie – martie.

Rep.: Care este valoarea pierderilor TVR în acest moment?

C. S.: Toate aceste cifre evoluează de la o zi la alta. Noi suntem într-un proces de economisire zilnică, de diminuare a cheltuielilor şi a fluxurilor financiare din Televiziunea Română care au ajuns acum, comparativ cu anul trecut, la o economie de 40 – 42% din ceea ce se cheltuia. Reducerea fondului de salarii cu aproximativ 30%, la care se adaugă această economisire în sensul reducerii cheltuielilor curente cu peste 40%, ne aduce în situaţia de a ne onora obligaţiile. Ţin să mulţumesc colegilor din Consiliul de Administraţie pentru spiritul pro-reformă şi pro-restructurare, pentru că am reuşit să ne descurcăm prin reorganizare, printr-o mai mare disciplină administrativă şi financiară. Este elementul pe care vreau să-l evidenţiez pentru că este vorba despre munca unei echipe, despre voinţa unui întreg Consiliu şi despre puterea oamenilor din TVR de a înţelege că necesitatea schimbării este una care nu poate fi pusă în discuţie.

Rep.: Să revenim la pierderile TVR. Care este valoarea acestora în momentul de faţă?

C. S.: În momentul acesta am reuşit, în şapte luni de mandat, ca pe un val de datorii să diminuăm pierderile cu aproximativ 10%. Am reuşit acest lucru prin buna noastră credinţă şi prin determinarea actualei administraţii pentru o mai bună poziţionare a televiziunii publice din punct de vedere financiar.

Rep.: În câte procese vă aşteptaţi să fie implicată Televiziunea Română în urma acestui proces de concediere colectivă?

C. S.: După cum am spus, suntem într-un proces de restructurare care niciodată nu va mulţumi pe toată lumea. Nu am în niciun caz însă o emoţie în ceea ce priveşte legalitatea acţiunilor şi deciziilor şi iniţiativelor luate de administraţia televiziunii publice în acest proces de restructurare, începând de la decizii de tip managerial, cum ar fi oprirea producţiei proprii, până la selecţia de personal, desfiinţarea posturilor vacante, oprirea investiţiilor pentru o perioadă, în aşa fel încât, punctându-ne întotdeauna cu legislaţia în vigoare pe dreptul muncii, pe drepturile angajatorului şi ale angajatului, pe drepturile sindicale, să avem puterea de a apăra interesele Televiziunea Română. Nu pot să dau o cifră sau un procent şi nu pot în niciun caz spune decât că ar fi regretabil ca această conjugare a eforturilor să ducă la o câştigare pe bandă rulantă a unor posibile, eventuale reclamaţii sau acţiuni în instanţă împotriva Televiziunii Române, venite din partea foştilor angajaţi.

Rep.: Când trebuie să prezentaţi în faţa Parlamentului un raport cu rezultatele restructurării?

C. S.: Oricând mă vor chema. Sunt un adept convins al transparenţei în ceea ce priveşte managementul televiziunii publice, sunt deschis oricărui tip de comunicare, de raportare a activităţii. Ştiu că acum bugetul de stat este în dezbatere, însă sunt pregătit pentru audierile din comisii pentru raportul depus la termen.

Rep.: Spuneaţi că, din jurul datei de 1 martie, TVR ar putea relua producţia proprie. Care sunt planurile dumneavoastră şi ale CA de acum înainte în privinţa Televiziunii Române? Există posibilitatea să dezvoltaţi TVR News şi eventual să cereţi Consiliului Naţional al Audiovizualului o nouă licenţă pentru TVR Cultural, unul din subiectele sensibile din timpul restructurării?

C. S.: Vă mulţumesc pentru întrebarea aceasta. Trebuie să spun că întotdeauna am avut în vedere viitorul televiziunii publice. Da, în privinţa TVR News vom încerca să intrăm mult mai mult pe tronsonul de conţinut românesc în partajarea frecvenţei cu Euronews, cu preluarea lucrărilor Parlamentului. Deja suntem în lucrări de instalare a unui studio TVR în Parlamentul României. Vom aveam de acolo declaraţii, vom avea reportaje live şi, puţin câte puţin, prin conexiunile pe care le avem pe fibră optică la principalele instituţii ale statului, vom putea opera din nou în regim de breaking news pe TVR News. Este un lucru sustenabil şi care se poate realiza până la jumătatea acestui an, în Televiziunea Română, în aşa fel încât să fie realizat obiectivul de educaţie a telespectatorului român, promovare a actualităţii europeane, politice, sociale şi economice pe care l-am anunţat la deschiderea proiectului TVR News – Euronews, pe de o parte, şi, pe de altă parte, să rămânem ancoraţi pe mai departe pe elementul de decizie la nivel politic şi de acţiune a instituţiilor statului. Televiziunea Română are în misiunea sa să informeze în mod obiectiv telespectatorul cu privire la ceea ce aleşii iniţiază într-un interes al cetăţenilor şi al comunităţilor.

În ceea ce priveşte TVR Cultural pot spune că este o problemă care m-a preocupat întotdeauna. Nu voi accepta niciodată să se spună că a fost un capriciu al preşedintelui-director general suspendarea licenţei TVR Cultural şi închiderea temporară a canalului. A fost singura soluţie a momentului, pentru care încă o dată plătesc acest tribut al unei acţiuni aparent brutale. Însă este bine de ştiut că, în perioada următoare – şi este vorba despre anul acesta, misiunea culturală a televiziunii publice va fi asumată într-o formulă de parteneriat despre care vom vorbi la momentul la care se va apropia de concretizare. Aşadar, este o veste bună.

Mai mult decât atât, intenţionez ca anul acesta să punem din ce în ce mai mult accent pe elaborarea unui concept de nişă pentru TVR 3, care să se poată dezvolta spre rural şi agricultură, conservarea spaţiului cultural, tradiţional, etnografic, muzical, dar şi de actualitate şi de societate rurală, în aşa fel încât TVR 3 să devină o expresie a dimensiunii rurale a României, în genul producţiei „Viaţa satului”, nu numai duminica, ci 24 de ore din 24. Este o nişă pe care s-ar putea poziţiona acest canal, tocmai pentru că România „trăieşte” întotdeauna la oraş, iar media audiovizuală în general acordă un interes prioritar mediului urban, capitalelor regionale şi mai puţin României profunde. Este un proiect pe care îl ambiţionez la modul personal, apreciind că poate fi urmat, tocmai spre beneficiul cuplării satului românesc, regiunilor, comunităţilor româneşti la un punct cardinal media.

Acestea sunt obiective pe termen scurt şi mediu pe care le am în vedere, în mandatul meu. Totul depinde de cum vom reuşi să intrăm, de la 1 martie, într-un nou tip de abordare a producţiei de televiziune şi de consensul atât de necesar al CA pentru orice proiect.

Rep.: Ce înţelegeţi prin acest nou tip de abordare a producţiei în TVR?

C. S.: Avem nevoie de un nou set de normative de activitate, de un nou set de proceduri, de reglementări noi, de un Regulament de Organizare şi Funcţionare şi de un Regulament de Ordine Interioară, care să fie complementare, în sensul eficientizării costului, orei/minutului de transmisie la TVR. Marea problemă a televiziunii publice a fost inerţia în care s-a lucrat ani de zile, care a făcut ca mare parte din producţiile Televiziunii Române să fie nemotivat costisitoare. Am declarat, anul trecut, că nu voi reporni şi nu voi umple cu oferte de noi emisiuni grilele canalelor televiziunii publice dacă nu vom schimba maniera de a face televiziune şi de a standardiza tipurile de emisiune, de producţie în TVR, în aşa fel încât costurile exorbitante să dispară. Degeaba am făcut o reducere de aproximativ 30% de personal, dacă noi reluăm activitatea de televiziune cu vechea abordare. Toate lucrurile acestea trebuie readuse într-un echilibru raţional între ceea ce investim şi ceea ce obţinem în urma investiţiei. E practic o renaştere a televiziunii publice. Sunt elemente care ne preocupă, am lucrat în paralel cu restructurarea la noile fluxuri de producţie, noile fluxuri financiare între diferitele structuri, în aşa fel încât costul orei de transmisie la TVR să fie unul rezonabil şi să nu se întoarcă împotriva propriului management şi asupra propriului buget. Aceasta este ambiţia mea. Să realizăm producţii de televiziune de calitate, în condiţiile în care costul acestora să fie unul adecvat posibilităţilor şi adaptat realităţilor financiare.

Rep.: Aveţi şi o evaluare în acest moment? Cât era costul orei de transmisie în TVR înainte de stoparea tuturor producţiilor proprii ale Televiziunii Române, ca urmare a unei decizii pe care aţi luat-o anul trecut?

C. S.: Am fost surprins pentru că, în primele două luni de preluare a mandatului, am întrebat în mod repetat cât costă emisiunile din TVR şi nu am primit un răspuns plauzibil, consecvent şi coerent de la niciuna dintre direcţiile cu responsabilităţi în materie. De ce? Pentru că nu a existat niciodată o evaluare şi un cost desfăşurat a ceea ce înseamnă cheltuieli indirect asumate. Acestea nu intrau în costurile emisiunii, ci erau considerate că vin de pomană. Nu. Apa, curentul electric, uzura morală a echipamentelor, salariile profesioniştilor, totul costă. Faptul că un maşinist vine şi stă de la 8.00 la 16.00 aici şi după aceea dacă mai stă încă o jumătate de oră, jumătatea aceea de oră intră la ore suplimentare, iar în timpul care lucrează la două-trei emisiuni nu i s-a cuantificat efortul în costul emisiunii arată clar că aici a fost mai mult o brambureală managerială în ultimii ani. Nu am avut, aşadar, un reper al costului orei de producţie şi de transmisie în TVR. Standardizarea de care vorbesc va ţine cont de comparaţii cu lumea reală, e vorba de televiziuni comerciale din spaţiul media românesc, care au nişte costuri care le fac să nu sucombe după fiecare festival sau eveniment pe care-l mediatizează. Aici, după aproape fiecare mare eveniment pe care Televiziunea Română îl avea în vedere şi pe care îl mediatiza, urmau rectificări de buget. Aceasta este schimbarea radicală pe care o voi face odată cu noile grile, sper eu de la 1 martie.

Rep.: În fiecare an, Legea numărul 41 din 1994 de organizare şi funcţionare a Televiziunii Române şi a Radioului Public vă obligă să depuneţi un raport de activitate la Parlament. Credeţi că raportul TVR pe ultimul an, care vă priveşte în mod direct, o să primească un aviz favorabil din partea Parlamentului?

C. S.: Este o întrebare al cărei răspuns nu depinde de mine. Întâi de toate voi face un lucru. Voi informa – şi am şi făcut din acest punct de vedere propunerea – cât de des este nevoie, la solicitare, Comisiile de resort din Camera Deputaţilor şi din Senat, pentru a arăta pas cu pas, dacă este nevoie, ce se face în televiziunea publică. Acest set de acţiuni, decizii ale managementului televiziunii se vor constitui într-un raport permanent în faţa Parlamentului României. Parlamentarii au dreptul de a spune dacă Televiziunea Română se îndreaptă spre un drum al redresării şi al recredibilizării sau nu. Nu am emoţii din punctul acesta de vedere. Şi astăzi, dacă cineva îmi spune «Mulţumesc, pleacă!», voi pleca cu fruntea sus. Nimic din ceea ce am făcut în ultimele şapte luni nu îmi poate fi reproşabil la nivelul bunei-credinţe, al seriozităţii şi al respectării legalităţii.

Rep.: Da, dar acest proces de redresare economică a TVR este unul cu bătaie lungă. Se întinde pe o perioadă de 7 ani. Ce credeţi că se va întâmpla cu acest proces de reorganizare început de dumneavoastră, dacă actualul CA va fi nevoit să plece de la conducerea televiziunii publice ca urmare a unei eventuale decizii a Parlamentului?

C. S.: Aici este „cu dacă şi cu parcă”. Vreau să cred că nu voi pleca până când acest proces al restructurării nu va aduce schimbarea în bine a televiziunii publice. Este un proiect pe care mi-l asum. Mă bucur pentru că în şase luni de zile am reuşit un lucru care mie mi se pare remarcabil datorită echipei cu care am lucrat, datorită colegilor din Consiliul de Administraţie şi datorită înţelegerii comunităţii, a marii familii a TVR de a face sacrificii şi de a înţelege momentul prin care trecem. Niciodată nu va fi dorinţa mea de a pleca dintr-un loc în care am început să funcţionăm, lucrurile pozitive să se vadă şi să merite a fi continuate. E un non-sens, ca, după o muncă susţinută şi responsabilă, să vrei să pleci. Dar, încă o dată, este decizia Parlamentului. Eu voi fi întotdeauna deschis la solicitări.

Rep.: După această perioadă grea, complicată şi controversată de restructurare a TVR, mai aveţi sprijinul PNL şi al domnului Crin Antonescu, care v-au susţinut în funcţia de preşedinte-director general al TVR?

C. S.: Retragerea sprijinului politic nu-i treaba mea. În perioada aceasta nu am avut aproape deloc timp să vorbesc, să mă întâlnesc cu oameni politici. Am rămas închis, cu bună-ştiinţă, în interiorul instituţiei pentru că am dorit – şi cred că lucrul acesta în percepţia publică s-a realizat într-o măsură semnificativă – ca de mandatul meu la TVR să se lege un singur cuvânt: reorganizare. Şi nu politizare. Am venit aici ca un administrator, ca manager al marilor probleme ale Televiziunii Române. Sprijinul despre care vorbiţi s-a manifestat prin confirmarea şi validarea succesivă la un interval de trei luni a Consiliului de Administraţie şi a mea personal, în calitate de preşedinte-director general al TVR. O mai mare susţinere în ceea ce priveşte cauza televiziunii publice nu cred că a existat în ultimii 20 de ani şi pentru mine a fost un noroc faptul că întreaga coaliţie aflată la guvernare, cât şi majoritatea de acum parlamentară, indiferent de numele pe care îl poartă preşedintele-director general al TVR, au avut în vedere susţinerea proiectului redresării şi recredibilizării televiziunii publice. Este un proiect naţional, iar acest proiect naţional s-a putut înfăptui prin sprijinul Parlamentului. Nimic mai mult. Susţinerea s-a manifestat prin această dublă reconfirmare a mea în funcţie.