Salamul de Sibiu este pe cale să fie protejat în UE. România a depus dosarul la Comisia Europeană
Salamul de Sibiu ar putea deveni al doilea produs cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) din România, la trei ani după ce Magiunul de Topoloveni obţinea primul certificatul IGP din România. Pe data de 21 noiembrie, Ministerul Agriculturii a depus la Comisia Europeană documentaţia prin care se solicită acordarea titulaturii de produs cu Indicaţie Geografică Protejată, urmând ca, după şase luni în care se aşteaptă contestaţii, Comisia să ofere şi certificatul ce îi va asigura produsului protecţie a proprietăţii intelectuale şi vizibilitate pe piaţa comunitară.
În momentul de faţă, România are un singur produs cu Indicaţie de Origine Protejată. Este vorba despre Magiunul de prune de Topoloveni, care a obţinut această distincţie pe 7 aprilie 2011.
Obţinerea Indicației Geografice Protejată la nivel comunitar pentru salamul de Sibiu a fost o dorinţă comună a producătorilor de mezeluri din România. Aceştia, după ce au făcut pace pe subiectul legat de denumirea „Salam de Sibiu”, au înfiinţat în primăvara acestui an o asociaţie cu scopul de a proteja marca la nivel comunitar. Organizaţia se numeşte Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), are sediul în Bacău şi este formată din Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia Română, care realizează 90% din producția de salam de Sibiu din România, o piaţă estimată la 30 de milioane de euro.
Ce urmează
România a mai depus, în noiembrie 2013, documentaţia pentru denumire de origine protejată (D.O.P.) pentru Telemea de Ibăneşti şi Novac Afumat din Ţara Bârsei. Răspunsul Comisiei era aşteptat pentru luna septembrie a acestui an, dar nici până acum nu s-a dat ok-ul final.”Avem speranţa că în luna septembrie vom primi certificatul (de denumire de origine protejată n. red.). Am completat dosarul cu informaţiile pe care le-au cerut şi aşteptăm”, declara pentru ECONOMICA.NET Mircea Todoran, administratorul companiei Mirdatod, producătorul de lactate care a solicitat înregistrarea Telemea de Ibăneşti ca DOP. Potrivit acestuia, certificarea Comisiei Europene va însemna pentru companie o poartă către export, dar şi o sursă de creştere a veniturilor.
Citeşte şi Neprotejaţi în UE: România are un singur produs cu indicaţie de origine protejată
„Pentru’Telemeaua de Ibănești’ și ‘Pește Novac afumat de Țara Bârsei’, au fost câteva observații de formă, nu de fond, dar am dat răspunsul cuvenit și nu mai sunt probleme. Acum sunt la nivel european, pe site-ul UE, iar la sfârșitul anului expiră perioada de opoziție pentru ambele produse și, astfel, România va avea trei produse protejate la nivel comunitar. Sper ca la sfârșitul anului 2015 să avem cel puțin 10 produse cu documentațiile trimise la UE, produse pe care le-am identificat ca fiind de notorietate. Am început să lucrăm cu grupurile aplicante în așa fel încât ei să depună documentația”, declara pentru Agerpres Viorel Morărescu, director general în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Cele zece produse care se află în pregătire pentru obținerea protecției europene sunt ‘Brânza de Covurlui’, ‘Salamul de Nădlac’, ‘Pita de Pecica’, ‘Cârnații de Pleșcoi”, ‘Vîrșli’, ‘Brânza de Giulianca Brăila’, ‘Gemul de Rubarbă’, ‘Scrumbia de Dunăre eviscerată afumată’ și ‘Telemeaua de la Mărginimea Sibiului’.
Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia, 296, Franța, 243, Spania, 205, Portugalia, 139, Grecia, 106, și Germania, 96.
Deși a intrat odată cu România în Uniunea Europeană, Bulgaria are trei produse cu Denumire de Origine Protejată (DOP) și 11 cu IGP, iar Italia și Franța dețin supremația cu 2.