Salariaţii au plătit peste 11 miliarde de lei în jumătate de an ca să susţină Sănătatea pentru care ministrul Finanţelor cere noi surse de bani

Ministrul Finanţelor a vorbit recent despre intenţia de a introduce un pachet de servicii medicale extinse care ar cuprinde serviciile neacoperite acum de pachetul de bază.
În prezent, toţi asiguraţii la Sănătate din ţara noastră, şi cei care plătesc contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), şi cei care sunt scutiţi de la plata CASS, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază.

• Guvernul a vrut să redefinească pachetul de servicii medicale de bază în anul 2012, printr-un proiect al unei noi legi a Sănătăţii, care a fost aspru criticat de opinia publică şi, în definitiv, aparent abandonat. La acea vreme, Guvernul propunea ca pachetul de bază, de care beneficiază asiguraţii la Sănătate, să conţină doar servicii medicale scumpe. Mai mult, dacă asiguratul la Sănătate voia şi alte servicii decontate, pe lângă cele cuprinse în pachetul de bază, putea opta pentru o asigurare facultativă croită în funcţie de nevoile sale, se mai arata în proiectul legii Sănătăţii din anul 2012.

Economica.net a scris pe larg despre acest subiect aici:
Legea Sănătăţii 2012: Eşti dispus să plăteşti 300 de euro pe an în plus la Sănătate?

La mai bine de şase ani distanţă, actualul ministru al Finanţelor vorbeşte despre oportunitatea introducerii unui pachet de servicii medicale neprevăzute în pachetul de bază, şi pentru care pacientul va plăti suplimentar.
„Sunt multe schimbări care pe zona de Sănătate trebuie să se întâmple. Că vorbim de tipul de asigurare. Plătim, ştiţi foarte bine, cu toţii, indiferent de venit, mai mult sau mai puţin, dar tipul de servicii pe care le primim în schimb este acelaşi”, a declarat Eugen Teodorovici, pe 14 septembrie, la o conferinţă pe teme medicale. Acesta a adăugat: „În funcţie de cât plăteşti CASS (n. red. contribuţia de asigurări sociale de sănătate), să ai mai multe variante: un prim pachet de bază, ai un alt venit la care îţi creşte CASS-ul şi implicit contribuţia mai mare, atunci ai un al doilea pachet cu alt tip de servicii. Acesta este sistemul, cred, logic”.

Pe 15 septembrie, Teodorovici a nuanţat afirmaţiile pe care le-a făcut în ziua precedentă: „Consider că toți românii, indiferent de veniturile realizate, trebuie să beneficieze de pachetul minim de servicii medicale. Afirmația mea a avut în vedere pachetele medicale extinse, respectiv posibilitatea ca fiecare asigurat să își poate adăuga servicii medicale suplimentare, cum ar fi cele dentare, acoperirea cheltuielilor cu contribuția la medicamente, îngrijirea la bătrânețe sau în caz de invaliditate temporară sau permanentă, recuperare medicală etc. Astfel, putem asigura o mai bună finanţare a sistemului şi creşte eficienţa sa”, a spus pe 15 septembrie Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.

Cum arată în prezent finanţarea sistemului sanitar

Banii plătiţi de salariaţi la Sănătate, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită contribuţia de asigurări sociale de sănătate (spre exemplu, persoane cu venituri din activităţi independente, cu venituri din contracte de închiriere, investiţii, din arendarea bunurilor agricole) sunt viraţi într-un fond gestionat de CNAS, care se numeşte Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sociale de Sănătate (FNUASS). Fondul mai este alimentat şi cu banii din taxa clawback, plătiţi de producătorii de medicamente.

Din banii încasaţi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale, incluse în pachetul de bază şi acordate pacienţilor.

Pilonii asigurărilor sociale de sănătate: salariaţii, angajatorii, producătorii de medicamente

Încasările totale la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate din prima jumătate a anului 2018 depăşesc 15,92 miliarde de lei.
La acest rezultat au contribuit cel mai mult contribuţiile asiguraţilor, peste 12 miliarde de lei, arată datele CNAS, consultate de Economica.net.

• Asiguraţii care au contribuit cel mai mult la FNUASS sunt salariaţii, care au plătit în prima jumătate a anului 11,78 miliarde de lei, urmaţi de persoanele cu venituri din activităţi independente, precum şi cele fără venituri, care au plătit, cumulat, 167,4 milioane de lei la Fond în primul semestru din 2018.

După asiguraţi, angajatorii au virat cei mai mulţi bani la Fondul Sănătăţii în primul semestru din acest an, 2,45 miliarde de lei.

• Scăderea semnificativă a sumelor virate de angajatori la FNUASS se datorează trecerii contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, schimbare legislativă în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Contribuţia de asigurări de sănătate care cade din acest an doar în sarcina angajatului e reţinută şi virată la Fondul Sănătăţii tot de către angajatori.

Ca mărime, următoarea sursă de venit la bugetul CNAS e taxa clawback plătită de producătorii de medicamente. Peste 1,21 miliarde de lei au fost viraţi la CNAS în contul acestei taxe de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora, arată datele oficiale studiate de Economica.net.

• Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a ajuns la 24,13% în primul trimestru din 2018 şi este cu aproape 4,3 puncte procentuale mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2017, dar şi cu 8,51 puncte procentuale mai mare decât în primul trimestru din 2016, arată datele trimise de Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România pentru Economica.net.
• Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi producătorilor de medicamente inovative (scumpe).
• Taxa clawback, puternic contestată de producătorii de medicamente, e principalul motiv al dispariţiei de pe piaţă a medicamentelor ieftine. La o taxă clawback de 30% din cifra de afaceri, nivel la care va ajunge în trimestrul IV din 2018, toate medicamentele care costă sub 25 de lei sunt nerentabile pentru producători, iar aceştia vor fi obligaţi în cele din urmă să le scoată din portofoliu, atrage atenţia PRIMER.
• Creşterea acestei taxe afectează pacienţii care nu mai găsesc, la un preţ corect, medicamentele de care au nevoie, afectează sistemul sanitar care va plăti mai mult pentru tratamente mai scumpe, dar şi producătorii de medicamente care sistează planurile de dezvoltare şi extindere, adaugă PRIMER.

Citeşte şi: Din 2015 până acum, CNAS a pierdut definitiv 162 de procese privind clawback, cea mai contestată taxă din industria medicamentelor