Salariaţii carantinaţi vor avea concedii medicale plătite, chiar dacă ele se vor suprapune – EY

Astfel, asiguraţii vor avea dreptul la o indemnizaţie calculată începând cu prima zi de concediu până în ultima zi de incapacitate de muncă, scrie Agerpres.

„Cum în ultimele zile asistăm la o creştere nedorită a numărului de îmbolnăviri, din ce în ce mai des au început să apară situaţiile în care un salariat este obligat să stea în carantină, care să se continue, în funcţie de alte îmbolnăviri din familie, iar zilele de concediu să fie acordate unele în continuarea celorlalte. Concret – un angajat intră în concediu astăzi pentru 14 zile. Dar, în decursul acestora, un membru al familiei manifestă simptome, ceea ce face ca zilele de concediu medical ale salariatului să se prelungească”, precizează Simona Tudor.

Astfel, în funcţie de deciziile pe care le primeşte de la Direcţia de Sănătate Publică, medicul de familie poate elibera un alt certificat medical pentru aceeaşi afecţiune, dar cu o altă perioadă, de exemplu la trei zile după prima zi din concediul medical anterior.

„De aceea, este bine de ştiut, pe de-o parte, că angajatul poate beneficia de concediul medical plătit, pe de alta că angajatorul trebuie să acorde aceste zile, până când salariatul iese complet din carantină. Totodată, este important să cunoaştem că aceste zile sunt suportate de către stat, iar medicii de familie pot acorda mai multe concedii medicale aceleiaşi persoane aflate în carantină pentru perioade diferite”, a adăugat reprezentantul EY România.

În opinia sa, suportul legal se regăseşte în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 158/2005 şi în normele sale de aplicare. „Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică. Pentru persoanele asigurate pentru care s-a dispus măsura izolării, certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie care au luat în evidenţă şi au monitorizat aceste persoane, pentru o perioadă stabilită în funcţie de evoluţia bolii şi durata monitorizării”, scrie în ordonanţă.

Astfel, chiar şi persoanele care nu sunt confirmate ca infectate vor primi concediul medical pentru a se putea carantina, pe baza documentului eliberat de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau, după caz, a municipiului Bucureşti, şi pentru perioada înscrisă în acesta.

„Şi salariaţii cu contract pe perioadă determinată, dacă termenul pentru care a fost încheiat contractul de muncă s-a încheiat, vor putea primi concediu medical, dar, în cazul lor, indemnizaţia va fi suportată de Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, ei trebuind să depună certificatul medical direct la Casa de Sănătate la care este arondat medicul de familie al beneficiarului”, a mai spus reprezentantul EY România.

Calculul şi plata indemnizaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu normele de aplicare, se face pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată, prezentat plătitorului în termen (angajator, instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, casa de asigurări de sănătate, care trebuie să facă lunar plata indemnizaţiei).

„În cazul în care angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea sa încetează prin divizare, fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, între care şi concediile medicale, se vor achita din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenţie”, se menţionează în material.

Potrivit sursei citate, durata concediului pentru carantină nu se va scădea din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un asigurat pentru alte tipuri de afecţiuni.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.