IT-iştii CNAS, „motivaţi” să repare sistemele informatice din sănătate cu venituri medii de 6.400 de lei. Şoferii câştigă 3.000 de lei „în mână”

Sistemele informatice din sănătate sunt în pragul colapsului, atrag atenţia medicii de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei. 

„Numărul și complexitatea problemelor fundamentale cu care se confruntă sistemul medical sunt depășite ca nivel de suportabilitate de chinul zilnic prin care trec mii de medici de familie încercând să își facă datoria. Sistemele informatice pe baza cărora ar trebui să se stabilească relația dintre prestatorii de servicii (medicii de familie), asigurător (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) și beneficiar (pacientul român) funcționează cu sincope atât de mari încât mai curând se poate spune că nu funcționează”, spune Societatea Naţională de Medicina Familiei, cel mai important for al medicinei de familie, într-o luare de poziţie remisă Economica pe 11 iunie.

Medicii de familie trebuie să facă ture de noapte ca să valideze documentele medicale.

Medicii de familie solicită imperativ autorităţilor rezolvarea problemelor informatice ale sistemelor din sănătate. „Toate efectele negative ale acestei situații se răsfrâng în primul rând asupra pacienților prin prelungirea timpului de așteptare. Disfuncționalitățile sistemului informatic din sănătate creează probleme insurmontabile medicului de familie, atât la nivel birocratic, cât și în comunicarea cu pacientul. De exemplu, documentele emise la un cabinet de medicină de familie (bilet de trimitere, rețetă electronică) trebuie validate în termen de maximum 72 de ore, însă au fost situații în care pe o perioada de trei zile sistemul a funcționat adunat 2-3 ore. Mulți dintre medicii de familie se trezesc noaptea pentru a valida documentele de peste zi, sperând că sistemul este mai accesibil în această perioadă a zilei. Tot în această perioadă a zilei medicii de familie încearcă, și dacă au noroc, reușesc, să facă raportările lunare obligatorii către CNAS”, au semnalat medicii de familie în poziţia oficială remisă Economica.

În pragul colapsului platformei informatice a asigurărilor de sănătate, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate spune că instituţia va oferi salarii de 5.000 de euro lunar IT-iştilor dispuşi să se angajeze la CNAS ca să îmbunătăţească sistemele informatice din sănătate. Deocamdată, declarativ. 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, a spus sâmbătă, 8 iunie, că vrea ca până la sfârşitul anului instituţia să angajeze şase specialişti IT pe salarii de 5.000 de euro, potrivit Agerpres.

• „Instituţia pe care o reprezint are în vedere ca, până la sfârşitul acestui an, să angajeze şase specialişti IT cu salariile mult peste nivelul chiar din piaţa privată. Avem această perspectivă pe care am construit-o legislativ: 5.000 de euro pe lună este o cifră care să motiveze pe foarte mulţi dintre voi şi mi-aş dori ca inclusiv cei care participă la acest Hackathon să aibă în vedere această perspectivă”, a declarat Răzvan Vulcănescu sâmbătă, la evenimentul Hackathon4Health.

IT-iştii ar urma să îmbunătăţească platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate (PIAS) care a avut de la început şi continuă să aibă blocaje la una sau mai multe dintre componentele sale.

• „Avem o platformă informatică în sănătate, da, este cea mai mare platformă informatică a ţării, da, are şi sincope de funcţionare, asta numai din cauză că este gestionată de oameni, oamenii evident greşesc şi chiar şi sistemele informatice uneori mai cedează, mai ales atunci când e vorba de cea mai mare platformă informatică, cel mai mare număr de utilizatori şi beneficiari concomitenţi ai acestei platforme informatice, şi atunci noi trebuie să fim în permanenţă în vigilenţă şi să avem capacitatea să o dezvoltăm”, a adăugat Vulcănescu.

Ce e platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate (PIAS)

PIAS, instrumentul prin care se raportează, validează şi controlează serviciile de sănătate decontate din fonduri publice, este unul dintre cele mai mari şi mai folosite sisteme informatice din România, cu peste 70.000 utilizatori si peste 700.000 de servicii medicale raportate şi validate zilnic, dintre care circa 200.000 sunt prescripţii medicale. PIAS este administrată de CNAS.

Componentele PIAS sunt sistemul informatic unic integrat (SIUI), reţeta electronică (SIPE), cardul electronic de sănătate (CEAS) şi dosarul electronic de sănătate (DES).

Cât de bine funcţionează PIAS. Medicii răspund: o treime din an, una sau mai multe dintre componentele platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate nu funcţionează.

„În jur de 120 de zile nu au funcţionat, în 2018, una sau mai multe componente ale PIAS”, spune, într-un interviu acordat recent publicaţiei Economica, medicul Raluca Zoiţanu, secretarul Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

De ce ne afectează pe fiecare dintre noi funcţionarea precară a platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate

„Componentele PIAS (n. red. cardul de sănătate, reţeta electronică, sistemul informatic unic integrat SIUI) răspund greu, după 40-50 de secunde sau mai mult, în comparaţie cu timpii obişnuiţi de răspuns, de maximum cinci secunde, destul de mari şi aceştia, iar răspunsul este unul negativ de cele mai multe ori. Adică SIUI nu validează consultaţia, sistemul informatic al prescripţiei electronice (SIPE) nu validează reţeta, sistemul cardului de sănătate (CEAS) nu citeşte cardul. Pentru noi şi pentru pacienţi este extrem de frustrant. În cel mai bun caz, stăm şi ne uităm unii la alţii şi mai vorbim să treacă timpul, până reuşim să validăm, deşi medicul trebuie să fie atent şi la ecranul calculatorului, să mai dea câte un click la mesajele care apar. Este o situaţie penibilă, care ne mănâncă ani din viaţă prin stresul generat. Câteodată pacienţii se supară şi îşi varsă amarul pe noi, dar sunt destul de rare aceste situaţii. Nu ştiu să se fi produs vreo tragedie până acum, şi sper să nu se întâmple, dar nu ar fi nemaiauzit. Unii pacienţi pleacă acasă şi revin a doua zi, dar şi asta pune mari probleme, pentru că lucrăm cu programări şi ne dăm peste cap tot programul. Practic, dacă într-o zi nu merge sistemul, a doua zi avem 40 de pacienţi în loc de 20, şi doar 20 au programare (…) CNAS spune că în cazul SIPE (când nu funcţionează n. red) putem da şi reţete offline, dar sunt o mulţime de probleme cu reţetele offline. Unele farmacii nu le acceptă, fiind păţite şi având pagube financiare din cauza lor. Apoi în cazul reţetei cu medicamente pe trei luni, pacientul este obligat să le ia pe toate odată şi plătească diferenţa de la compensare. Când reţeta este online, poate să o ia din farmacie lună de lună în cele trei luni. Iar în legislaţie nu este clar dacă putem da aceste reţete offline oricând nu merge sistemul, sau doar atunci când acest lucru este confirmat de CNAS prin comunicat pe site”, a explicat medicul Raluca Zoiţanu în interviul acordat Economica, pe care îl puteţi citi, pe larg, aici.

Cât a costat PIAS

Implementarea şi funcţionarea componentelor PIAS (adică SIUI, reţeta electronică, cardul electronic de sănătate şi dosarul electronic de sănătate) a costat costat 172,55 de milioane de euro.

• La sfârşitul anului 2010, CNAS a fost lansat oficial sistemul informatic unic integrat, cea mai importantă componentă a informatizării sistemului de sănătate. Celelalte componente implementate ale PIAS au fost proiectate să depindă de informaţiile furnizate de SIUI. Reţeta electronică e obligatorie de la 1 ianuarie 2013, iar cardul electronic de sănătate – de la 1 mai 2015, însă abia la 1 septembrie a devenit singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public de sănătate pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani care au card emis. Dosarul electronic de sănătate e obligatoriu la medic din 12 noiembrie 2016.

Acţiune – reacţiune: IT-iştii responsabili de buna funcţionare a PIAS sunt plătiţi cu venituri de la 3.700 de lei net, la sub 9.300 de lei „în mână”, pe lună, reiese dintr-o statistică Economica, realizată pe baza datelor oficiale ale CNAS.

Economica vă spune ce venituri nete au avut, în ianuarie 2019, angajaţii Direcţiei Tehnologia Informaţiei a CNAS, potrivit celor mai recente date oficiale ale instituţiei, pe care le-am comparat:

• Director general adjunct grad II: venit net de 9.239 de lei.
• Director grad II: venit net de 8.631 de lei.
• Inspector superior, venit cuprins între 6.150 de lei şi sub 6.400 de lei net în ianuarie 2019.
• Expert superior: venit net de 6.106 lei pe lună.
• Salariaţii CNAS care performează în postul de consilier superior la Direcţia IT au avut venituri cuprinse între aproximativ 5.500 de lei şi circa 6.300 de lei net în ianuarie 2019.
• Referent superior: venit de 3.700 de lei net în ianuarie 2019.

Spre comparaţie, în medie, salariul din IT la nivelul întregii economii s-a situat sub 6.800 de lei net în ianuarie 2019 şi a ajuns la aproape 7.200 de lei în aprilie, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Deocamdată, IT-iştii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate câştigă, în medie, puţin peste dublul venitului şoferilor instituţiei. 

Venitul mediu net al IT-iştilor de la CNAS se apropie de 6.400 de lei în ianuarie 2019, reiese din datele oficiale ale instituţiei, prelucrate de Economica.

Spre comparaţie, venitul mediu al şoferilor (treapta I) angajaţi la CNAS depăşeşte 2.930 de lei net în ianuarie 2019, potrivit informaţiilor instituţiei, pe care le-am comparat.

Citeşte în Economica şi:

Majoritatea angajaţilor CNAS câştigă peste 6.000 de lei „în mână” lunar

Dezastrul sistemului informatic din sănătate: cel puţin una dintre componentele sale nu funcţionează o treime din an

Dosarul electronic de sănătate, un şir lung de rateuri la doi ani şi jumătate de când e obligatoriu