Aceeaşi prevedere se va aplica şi pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi pentru cel din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
„Articolul unic al prezentei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului prevede completarea articolului I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, cu două noi alineate care prevăd că, începând cu luna iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute la Anexa nr.II Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi Asistenţă Socială” precum şi soldele de funcţie/salariile de funcţie ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute la Anexa nr.VI Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională” din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, să se stabilească la nivelul salariilor de bază/ soldelor de funcţie/salariilor de funcţie prevăzute de această lege pentru anul 2022″, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit documentului citat, în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, o parte din personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar, respectiv statisticienii medicali, registratorii medicali, infirmierele, brancardierii, băieşii, nămolarii, spălătoresele şi îngrijitoarele nu au atins nivelul maxim de salarizare prevăzut în grilă. Spre deosebire de restul personalului care este salarizat pe această anexă (medici, asistenţi medicali, alt personal de specialitate cu studii superioare etc), aceste categorii de personal sunt singurele din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 care nu au atins nivelul maxim de salarizare din grilă.
Acordarea nivelului salariilor de bază pentru aceste categorii de personal implică un impact bugetar nesemnificativ care nu va dezechilibra ţintele fiscal-bugetare pentru anul 2023, ci va elimina dezechilibrele/discriminările de natură salarială din sectorul sanitar şi va permite acordarea unor salarii corespunzătoare pregătirii şi vechimii în muncă, subliniază iniţiatorii proiectului.
De asemenea, ultima majorare salarială pentru personalul care ocupă funcţiile prevăzute în anexa referitoare la „Familia ocupaţională de funcţii bugetare Administraţie a vizat un număr de aproximativ 8000 de angajaţi din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Potrivit notei de fundamentare citate, în aceste condiţii s-au creat premisele unei diferenţieri salariale în raport cu restul angajaţilor din sistem (poliţişti şi militari), salarizaţi potrivit anexei nr. VI la Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare şi măsurilor fiscal-bugetare anuale, pentru care nivelul salariului de funcţie/soldei de funcţie nu a fost majorat până la concurenţa nivelului prevăzut de lege pentru anul 2022, care de altfel, ar rămâne singurele categorii de personal care nu ar avea salariile stabilite la nivelul respectiv.
„În acest context, absenţa unei măsuri financiare similare pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, raportat inclusiv la conduita legislativă recurentă în materia plafonării cuantumului elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul
brut lunar / solda lunară, este de natură a afecta exercitarea în parametri optimi a atribuţiilor instituţionale, activităţile poliţiştilor/militarilor fiind unele cu caracter deosebit/specific faţă de cele ale personalului civil. Astfel, în prezent, modalitatea de salarizare a acestor categorii de personal nu îndeplineşte în totalitate rolul de recompensare, fidelizare şi, totodată, de creştere a atractivităţii liniei de muncă care să diminueze posibilitatea migrării personalului specializat în alte domenii de activitate. Acest factor, cumulat cu un acut deficit de personal care, în prezent, nu poate fi suplinit nici prin
recrutare din instituţiile de învăţământ proprii (în contextul în care, astfel cum se poate observa inclusiv din surse publice, numărul candidaţilor este incomparabil mai mic decât cel înregistrat în anii anteriori existând posibilitatea reală ca studenţii/elevii înmatriculaţi să nu acopere cifra de şcolarizare
aprobată pe anul de învăţământ în curs), nici prin încadrare din sursă externă, generează o vulnerabilitate a sistemului de ordine publică, astfel încât principala sarcină instituţională legală, respectiv asigurarea unui serviciu public specializat în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, să nu poată fi îndeplinită la standarde de performanţă reale”, subliniază documentul.
Proiectul de act normativ vine în contextul în care membrii de sindicat din cadrul Federaţiei Sanitas vor declanşa, începând de miercuri, o grevă japoneză în toate unităţile sanitare şi cele de asistenţă socială, fără ca activităţile să fie întrerupte.
Potrivit unei postări pe pagina de Facebook, greviştii vor purta banderole sau ecusoane cu însemnele „SANITAS”.
Greva japoneză se va desfăşura pe întreaga perioadă a negocierilor cu factorii de decizie, până la soluţionarea revendicărilor sindicaliştilor. Reprezentanţii Sanitas precizează că, în cazul eşuării negocierilor, Consiliul Naţional al Federaţiei va decide continuarea calendarului de acţiuni.
Citește și: