Salariu minim pe economie: avem al treilea cel mai mic salariu minim din UE; doar Bulgaria şi Letonia stau mai rău
La final de an, cea mai importantă decizie aşteptată de piaţa muncii este dacă şi cu cât va creşte salariul minim pe economie.
Pe de o parte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a propus recent creşterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2021 la 2.300 de lei, de la 2.230 de lei cât e acum.
Pe de altă parte, la 18 noiembrie, Cartel Alfa spunea că „Dacă se aplică formulele de calcul propuse de guvern anul trecut, rezultatul calcului indică necesitatea unei creșteri semnificative a salariului minim, congruent cu valoarea solicitată de partenerii sociali, de 2.400 lei”.
În acest context, vă amintim unde ne situăm în UE, în privinţa acestui indicator.
În funcție de nivelul salariul minim lunar brut la nivel național exprimat în euro, statele membre ale UE pot fi împărțite în trei grupuri:
Primul grup: state membre UE care în ianuarie 2020 aveau salarii minime pe economie mai mici de 500 de euro brut lunar: Bulgaria, Letonia, România și Ungaria; în aceste ţări salariile minime au variat între 312 euro în Bulgaria, 430 de euro în Letonia, 466 de euro în România și 487 euro în Ungaria, conform unui studiu recent făcut de Eurostat.
Grupul al doilea este format din state membre UE care în ianuarie 2020 aveau salarii minime brute cuprinse între 500 de euro şi cel mult 1.000 de euro pe lună: Croația (546 de euro), Cehia (575 de euro), Slovacia (580 de euro), Estonia (584 de euro), Lituania (607 euro), Polonia (611 euro), Portugalia (741 de euro), Grecia (758 de euro), Malta (777 euro) și Slovenia cu 941 de euro.
Al treilea grup este format din statele membre UE unde salariile minime la nivel național au fost de cel puțin 1.000 euro brut pe lună în ianuarie 2020. Acest grup este alcătuit din următoarele state membre ale UE: Spania (1.050 de euro), Franța (1.539 de euro), Germania (1.584 de euro), Belgia (1.594 de euro), Ţările de Jos (1.636 de euro), Irlanda (1.656 de euro) și Luxemburg cu 2.142 de euro.
Toate țările candidate la UE au avut salarii minime similare celor din primul grup, variind între 213 euro brut în Albania și 440 de euro brut în Turcia, se arată în studiul Eurostat.
Detalii, în graficul pe care îl puteţi consulta la acest link şi în galeria foto.
Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”, a semnalat, într-o scrisoare deschisă din noiembrie, tergiversarea de către Guvern a stabilirii salariului minim garantat în plată pentru anul 2021. Acest lucru se întâmplă fără o justificare reală și obiectivă, având în vedere că:
– grupul de lucru privind stabilirea salariului minim este întrunit de la mijlocul lunii septembrie, deci de mai bine de două luni de zile;
– grupul de lucru are la dispoziție toate datele economice și indicatorii sociali, ca și formulele elaborate anul trecut; la acestea se adaugă noua prevedere legală privind utilizarea coșului minim de consum ca indicator de bază în stabilirea salariului minim, inclusă în propuneri de formule actualizate înaintate de partenerii sociali;
– salariul minim este stabilit prin Hotărâre a Guvernului și reprezintă în consecință un act de decizie politică a executivului. Cu alte cuvinte, Guvernul are datele, are opiniile înaintate de partenerii sociali, are instrumentul de reglementare, semnala atunci Cartel Alfa.
„Dacă ne raportăm la țările din jur, cu doar 7,2% creștere a salariului minim în 2020, România a rămas mult în urmă. În Polonia, salariul minim a crescut cu nu mai puțin de 15,6% în 2020, în timp ce în Slovacia a crescut cu 11,5% și în Bulgaria cu 8,9%. Dacă ne gândim strict la migrația forței de muncă, nu putem să nu remarcăm că salariul minim a crescut cu 6,2% în Marea Britanie, care se aplică însă la o bază de raportare mult mai mare. În orice caz, tendința de creștere rapidă a salariului minim este generalizată în Europa Centrală și de Est, unde guvernele țin cont de importanța salariului minim pentru atingerea unei convergențe a veniturilor față de țările occidentale. România pare să fi pierdut deja teren în 2020 și cu siguranță va mai pierde și în anii următori dacă se va continua această politică de menținere a salariului minim la un nivel atât de scăzut”, spunea Cartel Alfa într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului în noiembrie. Detalii, în graficul realizat de Cartel Alfa, pe care îl găsiţi în galeria foto.
Oficialii Cartel Alfa au adăugat că: „dacă ne raportăm la țările din jur, prin formula dată de guvernul Romaniei, și privim graficul de mai jos, putem observa că în România am avut cea mai mică creștere a salariului minim din regiune în combinație cu cea mai mare creștere a factorilor utilizați în calcul (productivitate și inflație). Strict raportat la productivitate, România a fost depășită marginal doar de Polonia (4,8% creștere a productivității în Polonia, față de 4,4% în România), care a avut în schimb o creștere mai mult decât dublă a salariului minim. Argumentul că „mai mult nu se poate” este invalidat de ce se întâmplă în toate țările UE din Europa Centrală și de Est”.
Precizări metodologice
În cazul țărilor în care salariul minim la nivel național nu este stabilit ca sumă brută, valoarea netă este extrapolată pentru a include impozitele aplicabile.
Pentru țările în care salariul minim la nivel național nu este fixat la o remunerație lunară (de exemplu, în cazul în care salariile minime sunt exprimate în remunerații orare sau săptămânale), nivelul salariului minim este convertit într-o remunerație lunară cu ajutorul unor factori de conversie care sunt furnizați de țările în cauză.
Datele privind salariile minime la nivel național sunt transmise către Eurostat în moneda națională. Pentru țările din afara zonei euro, salariile minime exprimate în moneda națională sunt convertite în euro prin aplicarea cursului de schimb lunar care a fost înregistrat la sfârșitul lunii anterioare (de exemplu, cursul de schimb de la sfârșitul lunii decembrie 2019 a fost utilizat pentru a calcula salariile minime în euro la data de 1 ianuarie 2020).