Salariul mediu net a scăzut cu 36 de lei în august, la 1.683 lei

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.683 lei în luna august, în scădere faţă de luna precedentă cu 36 lei (-2,1%), iar câştigul salarial mediu nominal brut de 2.331 lei, cu 2% mai mic decât în luna iulie 2014, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică /INS/ remis marţi AGERPRES.
Economica.net - mar, 07 oct. 2014, 07:13
Salariul mediu net a scăzut cu 36 de lei în august, la 1.683 lei

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.484 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (996 lei).

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,9%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 104%. Indicele câştigului salarial real pentru luna august 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,2%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 125,8%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2014.

În luna august 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna iulie 2014. Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iulie de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 13% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv cu 11,3% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, între 6% şi 8% în fabricarea produselor textile, activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), extracţia minereurilor metalifere, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, între 5% şi 6% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime, sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost de 11,7% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 7,5% şi 8,0% în fabricarea produselor din tutun, alte activităţi extractive, între 3,5% şi 5% în activităţi de editare, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, astfel: învăţământ (-3,2%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, administraţie publică (-0,8%). În sănătate şi asistenţă socială s-a înregistrat o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net (0,5%).

Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv contravaloarea tichetelor de masă).

Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj. Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către agenţii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin şi numărul mediu de salariaţi.

Te-ar mai putea interesa și
Rusia – Explozia preţurilor la alimente provoacă îngrijorări pentru Putin
Rusia – Explozia preţurilor la alimente provoacă îngrijorări pentru Putin
Ruşii se confruntă cu o creştere explozivă a preţurilor la alimente, ceea ce îi dă bătăi de cap preşedintelui Vladimir Putin, care încearcă să creeze un echilibru între ambiţiile......
Listele PNL de la Bucureşti sunt deschise de Sorin Câmpeanu şi Sebastian Burduja – alegeri parlamentare 2024
Listele PNL de la Bucureşti sunt deschise de Sorin Câmpeanu şi Sebastian Burduja – alegeri parlamentare 2024
Listele PNL pentru Bucureşti cuprind 54 de candidaţi la alegerile parlamentare din 1 decembrie, dintre care 17 pentru Senat ...
Ce spun analiştii despre România după ce au apărut probleme pentru Europa de Est din cauza „rateurilor” Germaniei
Ce spun analiştii despre România după ce au apărut probleme pentru Europa de Est din cauza „rateurilor” Germaniei
Cele mai mari economii din Europa de Est s-au bazat pe cererea internă pentru a rămâne pe linia de plutire în trimestrul ...
Renovatio pune o baterie de 61 MWh în Harghita, cu bani din PNRR
Renovatio pune o baterie de 61 MWh în Harghita, cu bani din PNRR
Renovatio Tading anunță demararea unui proiect de stocare a energiei electrice, cu finanțare din PNRR, care va fi finalizat ...