Salariul minim, din nou pe masa Guvernului. Cu cât a crescut până acum şi cum stă România în UE

Executivul negociază cu sindicatele şi cu patronatele pe marginea creşterii salariului minim, în anul 2017. Până acum nu s-a luat nicio decizie, dar sindicaliştii ar dori o creştere de 200 de lei a salariului minim, care să intre în vgoare de la 1 ianuarie, astfel ca anul 2017 să debuteze cu un salariu minim brut de 1.450 de lei pe lună, de la 1.250 de lei, cât este în prezent. Ulterior, salariul ar urma să crească de la 1 mai cu încă 100 de lei, până la 1.550 de lei. Sindicaliştii spun că se mai discută şi despre o creştere a deductibilităţilor, astfel încât, pe net, salariul minim să crească în aceşti termeni. O decizie pe marginea creşterii salariului minim va fi luată de viitorul Guvern, în condiţiile în care actualul Executiv ar fi de acord cu o creştere ceva mai lentă a salariului minim brut: 1.625 de lei până în anul 2022.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat de la 500 lei în anul 2008, la 1.250 lei începând cu 1 mai 2016. Din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, în 22 există salariul minim. Potrivit unei cercetări a Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, prezentat sindicatelor, în intervalul 2008-2016, salariul minim a crescut în România, în euro, cu 67%. Este a treia cea mai mare creştere din UE, după Slovacia, cu 68%, şi Bulgaia, cu 91%. Totuşi, după Bulgaria, România avea, în euro, cel mai mic salariu minim din UE la începutul acestui an iar, dacă ar fi să calculăm la paritatea puterii de cumpărare, indicator care ia în calcul şi preţurile, România înregistra chiar cel mai mic nivel al salariului minim, sub cel al vecinilor noştri bulgari.

Un indicator poate mai relevant ar fi comparaţia salariului minim brut cu salariul mediu. În anul 2014, în România, acest indicator a fost de 38,4% (procentul salariului minim în salariul mediu), în creştere cu opt puncte procentuale faţă de anul 2008. România nu mai este ultima din UE, dacă se face această comparaţie, ci este după Croaţia, Slovacia, Spania şi Republica Cehă, ţară în care se înregistrează cel mai mic procent din UE: 32,8%.
„Poziția României, ridicată comparativ cu poziția ei în ierarhia privind salariul minim se poate datora, la o primă analiză, pe de o parte creșterii salariului minim, iar pe de altă parte reducerii salariului mediu ca urmare a ajustărilor vârfurilor salariale, corelării defectuoase a salariilor individuale cu salariul mediu, creșterea sectorului informal, etc” se arată în cercetarea prezentată sindicaliştilor. Între timp, în 2016, ponderea a crescut la 46,62%, după ce salariul minim a crescut la 1.250 de lei.

Citeşte şi: 1,5 milioane de români muncesc pe 900 de lei pe lună. Portretul angajatului plătit cu salariul minim

Cercetarea mai face şi comparaţia între salariul minim şi cel median, care este de preferat având în vedere că salariul mediu poate fi influențat de câștigurile mari. „România înregistrează o valoare a salariului minim raportată la salariul median de 53,1 la sută, cu 14,7% mai mult decât cel raportat la salariul mediu. Asta înseamnă că salariul median este mult mai scăzut decât salariul mediu, reprezentând 69,3% din acesta (…). Această concluzie ilustrează o distribuție asimetrică a salariilor, având o concentrație mult mai mare a salariilor în zona de salarii mici. O analiză comparativă pe țările din eșantion relevă că cea mai scăzută diferență dintre valoarea medie și cea mediană a salariului minim o are România, urmată de Portugalia (69,3%). Țările din UE 28 cu un procent între 70 și 80 sunt Letonia, Ungaria, Lituania, Slovacia și Polonia, celelalte având peste 80%. Este de dorit ca în ajustarea salariului minim să se țină cont atât de valoarea medie a distribuției salariilor, cât și de cea mediană pentru a nu se ajunge la situația suprapunerii valorii mediane cu cea minimă a salariului”, se arată în studiul prezentat sindicaliştilor.

Dacă ne uităm la un clasament al ponderii salariului minim în salariul median, cu cele 53 de procente, România nu se mai află jos în clasamentul statelor europene, ci chiar destul de sus, depăşind 12 state, printre care Spania, Grecia sau Belgia.