Opt dintre cei nouă membri ai consiliului municipal din metropola californiană s-au pronunţat în favoarea noii reglementări, care va face obiectul unui vot procedural săptămâna viitoare, cu puţine şanse însă ca acest lucru să schimbe datele problemei.
Pentru susţinătorii acestei noi reglementări, utilizarea programelor şi a camerelor video pentru identificarea persoanelor nu este încă ”pusă la punct”, a estimat politicianul Aaron Peskin.
Interdicţia nu vizează însă aeroporturile, nici zonele aflate sub jurisdicţia autorităţilor federale.
„Tendinţa tehnologiei de recunoaştere facială de a pune în pericol drepturile civile şi libertăţile civice contrabalansează semnificativ aşa-zisele sale beneficii”, se spune în textul deciziei.
Această tehnologie ”va exacerba nedreptatea rasială şi va ameninţa capacitatea noastră de a trăi liber sub supravegherea permanentă a guvernului”, se mai precizează în document.
Interdicţia se înscrie în cadrul unei reglementări mai ample care vizează utilizarea sistemelor de supraveghere şi a unui audit al politicilor din acest domeniu, cu condiţii mai stricte şi necesitatea unei aprobări prealabile din partea consiliului în ceea ce priveşte agenţiile municipale care folosesc astfel de sisteme.
O interdicţie similară este plănuită în Oakland, pe malul opus al golfului San Francisco, regiune unde au sediul giganţi din domeniul tehnologiei precum Facebook, Twitter, Uber sau Alphabet, compania-mamă a Google.
„Va fi ilegal pentru orice departament obţinerea, conservarea, accesarea sau utilizarea unei astfel de tehnologii de recunoaştere facială sau obţinerea de informaţii printr-o astfel de tehnologie de recunoaştere facială”, se menţionează într-un paragraf al amplului document care conţine noile reglementări.
Instrument periculos sau util?
Supravegherea prin recunoaştere facială suscită temeri legate de riscul ca persoane inocente să fie identificare în mod greşit ca fiind delincvenţi şi ca aceste sisteme să încalce în mod curent dreptul la viaţă privată. Pentru partizanii acestei tehnologii însă, poate ajuta forţele de ordine să lupte împotriva criminalităţii, iar străzile să devină locuri mai sigure.
Arestarea infractorilor de către poliţie a fost recunoscută ca fiind unul dintre meritele acestor sisteme, dar se pot întâmpla şi identificări eronate.
„Recunoaşterea facială poate fi utilizată în scopul monitorizării generale în asociere cu camere video publice şi poate fi folosită în mod pasiv, fără a fi nevoie de înştiinţarea, consimţământul sau adeziunea persoanei în cauză”, a subliniat Asociaţia pentru apărarea drepturilor civile (ACLU) pe pagina sa de internet.
„Cel mai mare pericol este ca această tehnologie să fie utilizată în cadrul sistemelor de supraveghere clasice, mai presus de orice bănuială”, se mai spune în textul documentului.
O asociaţie locală din San Francisco a cetăţenilor care luptă împotriva criminalităţii, Stop Crime SF, consideră, din punctul său de vedere, că recunoaşterea facială ”poate ajuta la localizarea copiilor dispăruţi, a persoanelor care suferă de demenţă sau la combaterea traficului sexual”.
„Această tehnologie se va perfecţiona şi va putea fi un instrument util pentru siguranţa publică, dacă este utilizată într-un mod responsabil şi cu cea mai mare grijă”, argumentează asociaţia într-un comunicat. „Ar trebui să lăsăm poarta deschisă acestei posibilităţi”.
În China, există reţele ample de camere de supraveghere pe tot teritoriul ţării. Utilizarea de către autorităţile de la Beijing a camerelor de recunoaştere facială în cadrul unui sistem de supraveghere generalizată a populaţiei musulmane din regiunea Xinjiang este denunţată de ONG-ul Human Rights Watch.
Cotidianul american New York Times a denunţat recent faptul că autorităţile chineze se folosesc de această tehnologie pentru localizarea membrilor minorităţii musulmane uigure cu ajutorul unui program realizat pe baza trăsăturilor lor fizice şi care îi monitorizează doar pe aceştia.
Ar fi primul exemplu cunoscut de utilizare de către un guvern a inteligenţei artificiale pentru a face profilare rasială, mai precizează AFP.