Aceste sancţiuni care lovesc sectoare întregi ale economiei ruseşti, printre care cel bancar, al apărării sau al petrolului, împiedicându-le să se finanţeze de pe pieţele europene, vor expira la finalul lunii iulie. Ele au fost instituite la 29 iulie 2014, după prăbuşirea avionului Boeing al Malaysia Airlines, probabil doborât de o rachetă sol-aer deasupra zonei de luptă cu 298 de persoane la bord.
‘Sancţiunile ar urma să fie prelungite cu şase luni’ cu prilejul summitului UE de la sfârşitul lunii iunie, a declarat o sursă europeană. În ochii şefilor de stat şi de guvern ‘aceste sancţiuni sunt aliniate calendarului de aplicare a acordului de la Minsk’, care se întinde până la sfârşitul lui 2015, a explicat sursa citată.
Acordul de încetare a focului, semnat în februarie, prevede măsuri progresive până la sfârşitul anului pentru a pune capăt conflictului între separatiştii proruşi şi Kiev, care s-a soldat în cele aproape 14 luni de conflict cu peste 6.400 de morţi.
Chiar dacă armistiţiul este în general respectat, acordul nu a împiedicat luptele sporadice, o nouă recrudescenţă a violenţelor înregistrându-se miercuri în jurul oraşului Mariinka, în apropiere de Doneţk, unde confruntarea s-a soldat cu 26 de morţi în 24 de ore. În plus, cele două părţi nu au reuşit încă să înceapă discuţii reale privind descentralizarea şi măsurile socio-economice prevăzute.
‘Măsura este Minsk’, a confirmat o sursă diplomatică. ‘Şefii de stat şi de guvern fac paralela între aplicarea acordului de la Minsk şi sancţiuni’, a dezvăluit aceasta. ‘Sancţiunile sectoriale vor fi prelungite până în ianuarie anul viitor. Va avea loc apoi o evaluare pentru o eventuală nouă prelungire’, a mai menţionat sursa diplomatică citată.
‘Există deja un acord politic pentru a prelungi sancţiunile, deci acesta este lucrul la care ne aşteptăm’, a confirmat un alt diplomat.
Aceste măsuri, întărite în septembrie 2014, au contribuit la dificultăţile economiei ruse, dar fără a afecta atitudinea inflexibilă a preşedintelui rus Vladimir Putin. Kievul şi statele occidentale îl acuză că a dispus trimiterea de militari ruşi şi arme sofisticate separatiştilor.
De asemenea, sancţiunile UE le interzic statelor membre să furnizeze Rusiei echipamente în sectorul petrolier sau bunuri cu dublă utilizare, civilă şi militară.
Europenii ar urma să prelungească, de asemenea, în zilele care urmează, pentru aproape un an, sancţiunile instituite la 23 iunie 2014 în semn de protest împotriva ‘anexării ilegale’ a Crimeii de către Rusia, interzicând orice investiţie europeană în peninsulă, conform aceloraşi surse.