„Europa dă rezultate: miniștrii de externe ai UE tocmai au convenit să prelungească din nou sancțiunile împotriva Rusiei”, a postat Kaja Kallas, șeful politicii externe a blocului, pe rețelele de socializare. „Acest lucru va continua să priveze Moscova de venituri pentru a-și finanța războiul”, a adăugat ea. „Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le provoacă”.
Oficiali din alte țări UE au avertizat că nerenunțarea sancțiunilor înainte de termenul limită de 31 ianuarie ar avea consecințe, cum ar fi dezghețarea activelor rusești în Europa folosite pentru a ajuta Kievul.
Sancțiunile pentru reînnoire includ toate interdicțiile sectoriale privind comerțul, precum și măsuri care au imobilizat activele băncii centrale a Rusiei. Din punct de vedere legal, cele 27 de țări ale UE trebuie să voteze în unanimitate pentru reînnoirea acestor restricții la fiecare șase luni.
Profiturile din activele înghețate sunt folosite pentru a finanța un împrumut de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei, susținut de G7.
Premierul ungar Viktor Orban, care menține legături strânse cu Moscova, a cerut mai întâi consultări cu administrația americană Trump înainte de o decizie de reînnoire. El a mai spus că este timpul pentru o relație „fără sancțiuni” cu Rusia.
Dar președintele Donald Trump nu a susținut poziția maghiară. El a spus săptămâna trecută că este gata să crească presiunea economică asupra Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace. Budapesta și-a citat apoi plângerile privind încheierea cu Ucraina a unui acord de tranzit care va aduce gaz rusesc în Ungaria.