Săptămână roşie la Bursă. S-au pierdut 4,2 miliarde de lei

Piaţa de la Bucureşti a fost luată de valul căderilor de pe pieţele externe, iar fenomenul „fără dividende” a accentuat tendinţa. Decisive au fost riscurile unui nou război rece între Rusia şi Occidentul, la care s-a adăugat diminuarea abruptă a creşterii celei de-a doua celei mai economiei. China.

Înaintea după amiaza de vineri, toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) scădeau cu mai mult de 1%, cu excepţia celui energetic.

Se încheia, astfel, o săptămână roşie de scăderi. Doar marţi s-au înregistrat creşteri, dar numai ca efect al demersurilor speculative ale jucătorilor. Altfel spus, ca să aibă ce să câştige din vânzări.

Scăderea a început încă de vinerea trecută (7 martie) şi, dacă luăm ca reper această zi, indicii care măsoară amplitudinea tendinţelor la BVB au suferit scăderi de la 2,4 la 5,3%.

Indicii bursieri fac media variaţiilor preţurilor acţiunilor din portofoliile lor.

Astfel, cele mai mari pierderi le-au suferit cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) Fondul Proprietatea (FP), respectiv indicele lor, BET FI: -5,3%.

Indicele BET XT, al celor mai celor mai importante 25 de acţiuni de la BVB inclusiv FP şi SIF-urile, a scăzut cu 3,9%.

Indicele compozit BET C, al tuturor acţiunilor (fără SIF-uri) a scăzut cu 3,5%, iar indicele considerat oficial reprezentativ, BET, al celor mai importante 10 acţiuni (fără SIF-uri), a pierdut 3,7%.

Cauze

Occidentul a ajuns la graniţele Rusiei odată cu opţiunea majorităţii ucrainienilor de a se alătura clubului UE, iar Rusia a reacţionat foarte agresiv.

Grijile privind efectele crizei ucrainiene asupra valorii companiilor n-au fost, însă, luate serios în seamă, decât abia după ce au fost asimilate efectele dimnuării abrupte a creşterii economiei chineze.

China este a doua cea mai mare economie a lumii şi toate companiile relevante ale celorlalte mari economii au mari interese legate de această creştere. Iar economiile mai mici depind la rândul lor de cele mari.

La Bucureşti, nu au existat motive de a ameliora amplitudinea scăderii, ci dimpotrivă, noua tendinţă a compamniilor de a nu da dividende a accentuat aversiunea pentru risc.

Grupul de investitori de la SIF Banat Crişana (SIF1), reprezentat de preşedintele acesteia, Dragoş Bîlteanu, a declanşat anul acesta un adevărat fenomen „fără dividende”.

Dacă la SIF1, neacordarea de dividende era previzibilă (este al doilea an), iar repetarea ofertei „dividende sau investiţii” la SIF Muntenia (SIF4) nu a fost o surpriză prea mare, la intrarea în aceeaşi horă mai ales a Fondului Proprietatea (FP) puţini s-au aşteptat.

La rândul său, SIF Transilvania (SIF3) a profitat de fenomen pentru a propune o majorare de capital social care va face mai uşor guvernabilă societatea, prin diluarea acvţionarilor mici şi pasivi.

Fenomenul „fără dividende” a fost extins de acelaşi Bîlteanu şi la Biofarm.

Piaţa nu putea decât să penalizeze noua tendinţă corporatistă cu o tendinţă de scădere a cotaţiilor.

Scăderile

SIF3 a pierdut peste 11% din valoare de la deschiderea de vineri 7 martie până la închiderea de vineri 14 martie, SIF Moldova (SIF2) a scăzut cu aproape 10%, iar SIF1 este cu peste 9% mai puţin valoroasă.

Acţiunea FP a pierdut aproape 5%, dar managementul fondului a ştiut să se explice, spunâns că oricum acţionari vor primi 5% din capitalul social.

Alte acţiuni dintre cele mai căutate de la BVB au suferit pierderi relativ mai blânde: OMV Petrom (SNP) -1,7%, Banca Transilvania (TLV) -2,3%, dar BRD a pierdut 5,6%, pentru că banca încă nu este profitabilă.

Una dintre cele mai mari pierderi le-a înregistrat Banca Comercială Carpatica (BCC, -8,8 %) pe fondul conflictului dintre acţionarii principali, dintre care unul este în închsoare, şi directorul general susţinut de Banca Naţională.