Şapte ONG-uri cer Comisiei Europene, după modificarea Codului penal, un mecanism suplimentar MCV
Solicitarea este menţionată într-o scrisoare adresată conducerii Comisiei Europene (CE) de Freedom House România, Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timişoara şi Centrul Român de Politici Europene.
„Vă adresăm această scrisoare pentru a vă informa că puciul împotriva statului de drept din România, început în vara anului 2012, continuă în plină forţă. Marţi, 10 decembrie, Parlamentul a acordat o derogare deplină de la răspunderea penală parlamentarilor implicaţi în activităţi de corupţie, şi a decriminalizat conflictul de interese. Prin aceste amendamente, impunitatea completă a politicienilor influenţi revine în România, aducându-ne înapoi la începutul anilor 90 şi invalidând munca DNA, ANI şi a judecătorilor curajoşi”, se arată în scrisoare.
Potrivit semnatarilor scrisorii, dintr-o perspectivă generală, 10% dintre parlamentari vor fi beneficiarii prevederii în favoarea căreia au votat marţi.
În scrisoare este criticată şi legea privind graţierea şi amnisterea generală, care, potrivit celor şapte ONG-uri, ar urma să aibă un impact uriaş asupra accederii României în spaţiul Schengen.
„Vă rugăm să aveţi în vedere şi faptul că legea privind graţierea şi amnisterea generală, vizând majoritatea infracţiunilor, amânată în sesiunea de ieri, a fost introdusă pe agenda Parlamentului de săptămâna viitoare. Această lege ar urma să aibă un impact uriaş asupra accederii României în spaţiul Schengen. Exact ca în vara anului 2012, totul a avut loc peste noapte, în grabă, fără consultaţii, într-o totală lipsă de transparenţă şi în dispreţ faţă de cetăţeni, fără măcar a fi consultate instituţiile juridice implicate”, susţin ONG-urile.
În acest context, organizaţiile cer CE să stabililească „de urgenţă” un mecanism excepţional de reevaluare a respectării de către România a criteriilor de la Copenhaga, precum şi a tuturor celorlalte angajamente luate în calitate de stat membru UE, şi să aplice penalităţi credibile în cazul neîndeplinirii obligaţiilor. Printre opţiuni, arată semnatarii scrisorii, există şi suspendarea dreptului de vot în Consiliu şi/sau accesul la fondurile europene.
„Ne adresăm dumneavoastră pentru stabilirea unui nou mecanism, suplimentar Mecanismului de Verificare şi Cooperare, care să asigure păstrarea statului de drept ca temelie a construcţiei europene pentru fiecare dintre membrii săi. România dovedeşte în aceste luni că respectarea criteriilor de la Copenhaga nu este o realitate ireversibilă după aderare”, mai spun semnatarii scrisorii.
Modicările aduse Codului penal au fost criticate şi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
Astfel, DNA a avertizat că parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate, în timp ce CSM a subliniat că nu a primit spre avizare respectivele modificări.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.
Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI.