Şapte români din 10 se aşteaptă ca preţurile şi costul de trai să continue să crească anul acesta – studiu
În cadrul studiului derulat de Dynata pentru Revolut, au fost chestionaţi 6.000 de respondenţi din şase pieţe europene cu privire la percepţia lor despre impactul inflaţiei şi al creşterii preţurilor asupra planurilor financiare din 2023. La studiu au răspuns şi 1.000 de români. 70% dintre respondenţii români consideră că preţurile şi inflaţia vor continua să crească în 2023, 19% cred că acestea vor stagna şi 8% dintre respondenţi sunt optimişti şi se aşteaptă la o scădere a inflaţiei. Această percepţie optimistă este mai des întâlnită la bărbaţi (12%), la persoanele cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (11%) şi la respondenţii din centrul ţării (12%). Creşterile de preţuri sunt mai degrabă anticipate de femei (75%) şi de cei cu vârste cuprinse între 45-54 (78%).
Studiul a vrut să afle şi care sunt categoriile de gospodării afectate într-o măsură mai mare de inflaţie şi de creşterea preţurilor. Potrivit participanţilor la cercetare, părinţii cu copii (77%) şi pensionarii (71%) au cea mai mare expunere la inflaţie. De asemenea, fiecare al treilea român implicat în cercetare a declarat că o altă categorie afectată de inflaţie este cea a întreprinzătorilor (33%).
Potrivit comunicatului, percepţia respondenţilor a fost aceea că traiul e mai uşor pentru celibatarii care sunt angajaţi (6%) şi pentru cuplurile necăsătorite care locuiesc împreună (18%). În orice caz, percepţia diferă în funcţie de vârsta respondentului. Tinerii de 18-24 de ani tind să creadă că studenţii sunt mai afectaţi de inflaţie (45%), la fel ca seniorii cu vârste peste 65 de ani, care se consideră mai expuşi la inflaţie ca alte categorii sociale (94%).
Din punctul de vedere al angajaţilor, cea mai simplă modalitate de a tempera efectele inflaţiei este să crească veniturile. De fapt, 45% dintre românii chestionaţi (40% pentru femei, 49% pentru bărbaţi) cred că aceasta este soluţia. De asemenea, 6% declară că au primit anul trecut o majorare salarială egală cu rata inflaţiei, 4% peste rata inflaţiei şi 34% cu o valoare inferioară ratei inflaţiei. De asemenea, patru din zece români declară că nu au avut şansa unei majorări salariale anul trecut. Totuşi, 15% speră să le crească salariul în 2023 şi 10% declară că vor cere negocierea acestuia. În acelaşi timp, doi români din zece spun că nu au primit o majorare de salariu anul trecut şi nici nu cred că se va întâmpla asta în 2023. Pentru 3% dintre români, anul trecut a fost deosebit de greu, deoarece chiar li s-a redus salariul. Cei mai mulţi dintre românii care au primit majorări salariale superioare ratei inflaţiei se încadrează în segmentele de vârstă 18-44 de ani (7%) sau locuiesc în centrul ţării (6%).
Şi pensionarii au văzut o îmbunătăţire a veniturilor lor, 57% declarând că au primit o majorare de pensie, dar inferioară ratei inflaţiei. În aceste condiţii, pentru mulţi dintre românii care nu întrezăresc o majorare a salariului în 2023 rămâne varianta de a obţine cât mai mult de la venitul actual, iar cea mai bună modalitate este aceea de a apela la funcţii de control al cheltuielilor şi de analiză a bugetului.
Schimbarea stilului de viaţă poate fi dificilă, dar 40% dintre românii care au răspuns la studiu au declarat că inflaţia i-a învăţat cum să cheltuiască mai puţin şi să îşi controleze mai bine fondurile. Doar 8% dintre respondenţi au spus că inflaţia nu le-a afectat obişnuinţele de consum şi că nu cred că se va schimba ceva în viitor.
Din cauza inflaţiei, unul din trei români a decis să economisească mai mult pentru perioadele dificile, iar 13% vor să pună bani deoparte pentru investiţiile din viitor. 27% au declarat că preferă mai degrabă să reducă cheltuielile pentru diverse obiecte şi să păstreze banii pentru experienţe. Doar 4% ar lua în calcul un al doilea job. Cu toate acestea, inflaţia le-a afectat românilor comportamentele de implicare sociale – doar 11% au declarat că sigur vor continua în 2023 să facă acte de caritate către persoanele vulnerabile, iar 6%, în mod explicit, se gândesc să continue să doneze pentru refugiaţii din Ucraina.
Eforturile de a suplimenta veniturile şi cele a reduce din cheltuieli nu par a fi de ajuns. Inflaţia afectează şi economiile românilor. Realizatorii sondajului au vrut să ştie ce ar face românii, de exemplu, cu 10.000 de euro pe care i-ar obţine într-un mod neaşteptat? 19% dintre respondenţi i-ar folosi ca să-şi plătească datoriile (rate la credite ipotecare sau de consum, facturi restante). 12% ar folosi această sumă pentru achiziţii costisitoare precum o maşină nouă sau renovarea casei. 10% i-ar da pe călătorii şi tot atâţia respondenţi i-ar investi în propria afacere. 9% i-ar pune într-un cont de economii în lei, 8% i-ar plasa în titluri de stat, fonduri de investiţii sau pe bursă sau i-ar ţine într-un cont curent, ca fonduri disponibile în caz de urgenţă).
Din punct de vedere al segmentării pe vârste, unul din cinci români de 35-54 de ani înclină mai mult să folosească fondurile suplimentare apărute pe nepusă masă pentru rambursarea datoriilor. Cei mai tineri (18-34 de ani) manifestă un spirit antreprenorial mai accentuat (17% declară că ar investi cei 10.000 de euro în propria afacere). Rambursarea datoriilor este prima opţiune pentru respondenţii din Muntenia, mai ales, 24% dintre aceştia ar folosi cei 10.000 de euro pentru a achita credite sau facturi restante, în timp ce respondenţii din sud-vestul ţării (Oltenia) preferă să investească într-un business (14%).
Studiul derulat de Revolut şi Dynata şi-a mai propus să afle dacă, într-o perioadă cu inflaţie de două cifre, investiţiile în proprietăţi imobiliare mai sunt printre preferinţele românilor iar opiniile sunt împărţite. 60% dintre românii incluşi în studiu consideră că nu este momentul oportun pentru a cumpăra case sau apartamente. Cei mai mulţi dintre respondenţi, 36%, arată spre preţuri şi consideră că e mai bine să mai aştepte. 20% avertizează că vremurile sunt prea riscante şi că e mai bine să ţină banii lichizi. 6% cred că preţurile sunt prea sus şi că nu există oferte interesante în prezent iar 5% preferă să stea cu chirie în loc de cumpere o proprietate.
Totuşi, sunt voci care susţin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare (35%), dar în anumite condiţii. 28% dintre respondenţi cred că momentul prezent este unul bun pentru achiziţiile de case şi apartamente, dar doar dacă dispui de numerar. 6% consideră că momentul este bun, dar accesul la credit este foarte dificil. Doar 3% dintre respondenţi apreciază că este şi momentul propice pentru achiziţia de case şi creditarea este accesibilă.
Generaţia Z (18-24 ani) este mai deschisă faţă de achiziţia de proprietăţi imobiliare decât generaţia părinţilor, de exemplu (46% vs 28% pentru segmentul 45-54 de ani). De asemenea, respondenţii din sud-estul României sunt mai puţin interesaţi de o astfel de achiziţie (67% au spus că nu este un moment bun) comparativ cu cei din vestul ţării (39%).