Şapte termocentrale vor fi scoase din funcţiune până în 2019, din cauza emisiilor poluante
Astfel, în acest an va fi scos din funcţiune un grup de 210 MW de la termocentrala Doiceşti şi două grupuri a câte 50 de MW aparţinând CET Braşov.
Urmează un grup de 50 de MW al CET Grozăveşti din cadrul Electrocentrale Bucureşti, precum şi un grup de 210 MW de la Electrocentrale Deva, care vor fi închise în 2017.
Un an mai târziu, în 2018, îşi vor înceta activitatea 300 de MW de la Turceni, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, şi 125 de MW de la CET Bucureşti Sud.
În 2019 va fi scos din funcţiune şi grupul de 210 MW al termocentralei Borzeşti.
În schimb, în perioada 2013-2020 sunt estimate să intre în funcţiune 29 de centrale, unele noi, altele însemnând grupuri modernizate în cadrul termocentralelor existente.
Astfel, vor fi modernizate Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Complexul Energetic Oltenia – Turceni, Craiova, Işalniţa, Rovinari, termocentrala Iernut care aparţine Romgaz, Complexul Energetic Hunedoara – Paroşeni şi Deva, CET Arad, CET Govora, precum şi alte centrale mai mici.
Printre investiţiile noi este enumerată centrala pe ciclu combinat de la Brazi, deţinută de Petrom, centrala din Suceava pe biomasă construită de Adrem Invest şi Brăila Power, centrala pe huilă de import pe care vor să o construiască Enel şi E.ON.
‘La punerea în funcţiune a unei investiţii care reprezintă o nouă capacitate de producţie a energiei electrice se scoate din funcţiune o capacitate existentă echivalentă cu 25% din capacitatea pusă în funcţiune, cel mai târziu în anul următor anului punerii în funcţiune a noii capacităţi de producţie a energiei electrice’, se arată în textul Hotărârii de Guvern.
Prin urmare, capacitatea cumulată a noilor termocentrale se ridică la aproximativ 4.800 de MW.
Comisia Europeană a acceptat să acorde în continuare, în perioada 2013-2020, certificate gratuite de emisii pentru anumite termocentrale care au planuri de investiţii.
România a cerut o astfel de derogare şi a transmis Planul Naţional de Investiţii la Bruxelles. Planul a fost aprobat de Comisia Europeană în decembrie 2012.
‘Planul naţional de investiţii cuprinde investiţii pentru modernizarea sectorului energetic. Planul naţional de investiţii are o valoare mai mare sau cel puţin egală cu contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit’, se mai arată în textul Hotărârii de Guvern.
Investiţiile finanţate nerambursabil trebuie puse în funcţiune până cel mai târziu în semestrul I al anului 2020 şi primesc primesc finanţare nerambursabilă în proporţie de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, în baza unor contracte de finanţare.
Beneficiarii primesc finanţare nerambursabilă, în limita fondurilor disponibile, în funcţie de ordinea în care este solicitată şi aprobată finanţarea.
De asemenea, beneficiarii investiţiilor care sunt puse în funcţiune sau sunt în derulare la momentul încheierii contractelor de finanţare primesc finanţare nerambursabilă care include şi echivalentul cheltuielilor facturate şi plătite după data de 25 iunie 2009. Rambursarea acestor cheltuieli se face eşalonat, până în anul 2020, conform contractului de finanţare.
În total, în şapte ani, 39 de centrale din România vor primi gratuit 71,4 milioane de certificate de emisii.
Cele mai multe certificate gratuite de emisii cu efect de seră le va primi Complexul Energetic Oltenia, care deţine cele mai mari trei termocentrale din România, Turceni, Rovinari şi Craiova, respectiv peste 23 de milioane de certificate. Un certificat este echivalentul unei tone de emisii.
Într-o anexă a Hotărârii de Guvern menţionate se mai arată că preţul unui certificat de emisii este estimat să fie tranzacţionat pe bursă la o valoare de 14,5 euro în acest an, preţul urmând să crească la 20 de euro anul viitor şi să se menţină la acest nivel până în 2020.