Sărăcia, motorul marelui exod din Europa Centrală

Deşi aderarea la Uniunea Europeană a adus prosperitate pentru mulţi, a făcut, de asemenea, mai uşoară emigrarea, determinându-i pe tineri să plece din Est, în special din zonele rurale, şi lăsând în urmă o populaţie tot mai îmbătrânită şi mai săracă.

România, al doilea stat membru cel mai sărac al UE, cu o medie a salariului lunar de 450 de dolari, este una dintre cele mai grav afectate, în contextul în care populaţia a scăzut cu 12% într-un deceniu, conform datelor recensământului.

Casa tradiţională albă a Mariei Ene, de pe o stradă noroioasă, fără nume, din România, nu are apă curentă, dar are două antene de satelit care ies din gard. Trei dintre cei cinci copii ai lui Ene au plecat în Spania. Nu este atât de departe, dar având în vedere că toată lumea simte strânsoarea declinului economic din Europa, îi vede o dată pe an cel mult şi trebuie să se simtă conectată cu ei.

„I-am vazut pe Internet”, spune Ene, 69 de ani, care locuieşte în micul sat Lupşanu, aflat la 75 km la est de Bucureşti. „Un nepot de-al meu mi i-a arătat deoarece la un moment dat am simţit că nu mai rezist”, a mărturisit ea cu lacrimi în ochi. „Este greu acolo pentru ei, dar ce ar putea face aici? Acolo cel puţin au un loc de muncă”, adaugă Ene.

La celălalt capăt al continentului, recensământul din Letonia – un stat baltic care a fost văzut ca o mare poveste de succes până când actuala criză financiară a adus economia în cădere liberă – a arătat că a pierdut 13% din populaţie, mai ales din cauza emigrării.

Ambele ţări au fost nevoite să impună programe dure de austeritate pentru a se conforma condiţiilor acordării de ajutor financiar din partea FMI.

Populaţia din ţări relativ bogate, cum ar fi Republica Cehă şi Polonia, a rămas stabilă datorită reîntoarcerii emigranţilor şi sosirii unor persoane provenite din state din regiune mai puţin prospere.

În sud însă, în Balcani, şi în statele baltice nordice, imaginea este sumbră. Recensămintele efectuate pe continent în 2011 au arătat că Lituania a pierdut 12% din populaţie într-un deceniu, Bulgaria, 7%, iar Serbia, care nu a aderat încă la UE, 5%. Ungaria a avut 10,4 milioane de locuitori după căderea comunismului în 1989, dar datele oficiului de statistică arată că populaţia a scăzut sub 10 milioane anul trecut.

Prin contrast, populaţia prosperă a Germaniei a crescut anul trecut pentru prima dată din 2002, datorită imigraţiei din noile state membre ale UE, în pofida faptului că se prevede că decesele depăşesc naşterile, potrivit oficiului său de statistică.

Persoanele care aleg să plece din zonele mai sărace ale Europei nu cred că va exista o ameliorare a standardelor de trai prea curând.

„Nouăzeci la sută dintre români nu cred că va exista un viitor mai bun în România”, a declarat Victor Ponta, care conduce opoziţia de stânga din România şi este cotat drept favorit la postul de premier după alegerile legislative din noiembrie.

Până în 2060, România, Letonia, Polonia şi Bulgaria vor avea cea mai mare rată a persoanelor în vârstă, comparativ cu populaţia activă din UE, potrivit datelor Eurostat. Aceasta înseamnă că numărul de lucrători impozitaţi va scădea, în timp ce cheltuielile guvernamentale cresc pentru a ajuta tot mai mulţi pensionari care au nevoie de sprijin.

Din populaţia României de 19 milioane de persoane, mai puţin de 5 milioane sunt lucrători care plătesc impozite, cea mai mare parte din restul fiind pensionari, copii, agricultori care practică agricultura de subzistenţă sau persoane care muncesc ilegal. Cheltuielile pentru cele peste 5 milioane de pensionari s-au cifrat la 9% din PIB în 2010.

România a crescut vârsta de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, dar acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine bugetul pe făgaş, iar Letonia are în vedere o măsură similară.

„Potrivit celui mai rău scenariu, costurile cu asistenţa socială vor creşte la niveluri foarte înalte”, a afirmat Mihai Pătrulescu, economist la Bancpost, parte a EFG Eurobank a Greciei.

„Pentru a rezolva această problemă, guvernele ar avea trei opţiuni: creşterea vârstei de pensionare, creşterea impozitelor sau gestionarea permanentă a unor deficite mai mari”, crede el.

UE a declarat 2012 „Anul European al Îmbătrânirii Active”, pentru a încuraja atât companiile cât şi lucrătorii să sprijine ideea muncii la vârste mai înaintate şi a ajuta oamenii în vârstă să continue să trăiască independent.

Noul ministru român al muncii, Claudia Boghicevici, a declarat că România plănuieşte o nouă legislaţie care oferă scutiri de taxe pentru companiile care angajează persoane în vârstă şi sprijin mai bun pentru cei cu nevoi speciale de îngrijire. Dar acest tip de măsuri vor face prea puţin pentru a îmbunătăţi acum situaţia mulţimii de oameni din sate ca Lupşanu, relevă Reuters.

În februarie, temperaturile din România au scăzut la minus 20 de grade Celsius iar viscolul a blocat drumuri, căi ferate şi porturi şi chiar a îngropat sub zăpadă case din sud. Sătenii în vârstă, fără membri tineri ai familiei sau vecini care să-i ajute, s-au luptat să-şi scoată casele de sub trei metri de zăpadă şi a trebuit să fie salvaţi de soldaţi.

Casele şi satele abandonate caracterizează regiunea letonă Latgale, din apropierea graniţei cu Rusia. În oraşul Merdzene, o şcoală nouă se află lângă un bloc abandonat datând din perioada sovietică, cu geamuri sparte sau cu obloanele trase.

Inta Nogda, o învăţătoare de 45 de ani, spune că fiul ei a plecat în Anglia cu prietena şi fratele acesteia. Acum, toţi prietenii lui l-au urmat. „Mi-a spus: ‘Ştii mamă, dacă aş fi avut ce face aici, nu aş fi plecat niciodată”, a spus Nogda. „Există şase familii care trăiesc în clădirea noastră. Din 21 de persoane, opt sunt în străinătate”, a adăugat ea.

Rebeca Pop a plecat din România în 2010 pentru a studia în SUA şi nu crede că se va întoarce prea curând. Pop, 24 de ani, este genul de tânără pe care România, o ţară bogată în resurse cum ar fi terenurile agricole, gazele, metalele preţioase şi o forţă de muncă calificată dar încă destul de ieftină, trebuie să o păstreze pentru a-şi afirma întregul potenţial, subliniază Reuters.

”Am avut mai multe motive de a părăsi România: calitatea educaţiei, mediul de lucru, oportunitatea, banii şi problemele sociale”, a declarat Pop pentru Reuters prin telefon de la Oklahoma, unde aproape şi-a finalizat un masterat în comunicaţii.

Pop are deja un loc de muncă în cercetare în Michigan. După aceea, se poate muta în altă ţară. „Am obosit să văd oameni care nu se respectă reciproc pe stradă, oameni care arată mereu stresaţi şi nefericiţi şi care nu se pot bucura de lucrurile mărunte ale vieţii”, a spus ea.

Există însă şi beneficii de pe urma unei populaţii mari care munceşte în străinătate. Diaspora imensă a României a trimis aproximativ 2,6 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) familiilor de acasă în 2011, aproximativ 2% din PIB – cu mult sub remitenţele din anii de boom economic de dinainte de criză, dar încă un colac de salvare pentru comunităţile sărace.

Munca în străinătate îi ajută, de asemenea, pe oameni să dobândească competenţe şi mulţi se reîntorc în cele din urmă cu aceste competenţe, datorită legăturilor de familie, a declarat Roderick Parkes de la think-tank-ul de politică externă, Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Securitate. Deşi îmbătrânirea populaţiei înseamnă lucrători mai în vârstă, ei au, de asemenea, mai multă experienţă, a spus Parkes. „Cred că panica este exagerată iar realitatea este mai nuanţată”, a spus el. „Ar putea fi în cele din urmă bine pentru România.”

Gabriela Gryger s-a reîntors în Polonia după ce a lucrat pentru Morgan Stanley, Soros Real Estate Partners şi Goldman Sachs, la Londra, New York şi Frankfurt. Acum, având peste 30 de ani, deţine şi conduce o Agenţie de investiţii imobiliare din Varşovia. „Polonia s-a schimbat foarte mult”, soune Gryger. „Domeniul imobiliar de care mă ocup s-a deschis larg pentru investitorii şi dezvoltatorii străini, ceea ce face din Polonia un loc atractiv unde să lucrez”, a adăugat ea.

Headhunters-ii din Europa de Vest apreciază tot mai mult experienţa profesională din ţările emergente ale UE şi sunt în căutare de candidaţi pentru posturi din Polonia, a spus ea.

În România însă, declinul este mult mai evident, potrivit Reuters. Satul Lupşanu a pierdut aproape o zecime din populaţie din 2002 iar peste 3% din cei înregistraţi în zonă muncesc în străinătate, spune primarul Victor Manea.

„Aproximativ 60% din populaţia comunei are peste 50 de ani, aşa că mă aştept ca populaţia să continue să scadă. Căsătoriile sunt tot mai puţine, iar numărul deceselor este dublu faţă de numărul naşterilor din ultimii ani”, a spus Manea.

Pensionara Ene se luptă să-i ajungă banii până la sfârşitul lunii. „Am o pensie de 300 lei (90 de dolari) iar soţul meu are 600 de lei”, a spus Ene. „Noi trăim de pe o zi pe alta”, a adăugat ea.