Şase mega-tendinţe care pot schimba lumea – analiză EY

Potrivit unui studiu EY, marile tendinţe care pot schimba şi remodela lumea sunt convergenţa digitală, întărirea spiritului antreprenorial, crearea unei pieţe globale, creşterea cererii de resurse globale, redefinirea domeniului sănătăţii, urbanizarea, scrie Agerpres.

‘În cadrul EY descriem mega-tendinţele ca marile forţe globale de natură transformaţională. Acestea definesc viitorul prin impactul profund asupra economiilor, sectoarelor de activitate, societăţilor şi indivizilor. Trăim într-o lume aflată în permanentă mişcare. Bunurile, capitalul şi forţa de muncă se deplasează la nivel global cu o viteză mai mare ca oricând şi conform unor tipare noi. Inovaţia tehnologică, incluzând convergenta digitală, rescrie atât fiecare industrie cât şi modul în care oamenii îşi gestionează vieţile. În această lume, accelerarea tot mai intensă a schimbării reprezintă una din puţinele constante’, explică Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova.

Chiar dacă fiecare mega-tendinţă este de sine stătătoare, între ele există în mod cert o legătură. Revoluţia digitală, de exemplu, este strâns legată de transformările aşteptate la nivelul celorlalte cinci mega-tendinţe. Big Data, senzorii şi aplicaţiile pentru reţelele sociale vor marca redefinirea modului în care este gestionată sănătatea publică. Tehnologiile digitale vor conduce la concretizarea ‘oraşelor inteligente’ de mâine. Abilitatea de a genera modele de afaceri bazate pe tehnologii digitale a facilitat dezvoltarea de companii noi şi inovatoare de către antreprenorii din întreaga lume, arată analiza.

Mega-tendinţele ilustrează o lume în mişcare. Puterea economică continuă să se deplaseze către est. Apar noi pieţe şi noi conexiuni comerciale. Graniţele dintre sectoarele industriale se estompează. Noii jucători din piaţă, pentru care mediul digital este unul nativ, răstoarnă modelele de afaceri existente. Jucătorii dintr-un sector industrial (tehnologic) pătrund în alte sectoare (cum ar fi sănătatea) cu propuneri noi şi interesante. Pe măsură ce lumea înaintează cu viteză către 2030, evoluţiile acestor şase mega-tendinţe, precum şi interacţiunile dintre ele vor trebui cu siguranţă monitorizate continuu.

Alimentată de convergenţa dintre mediul social, mobil, cloud şi big data, precum şi de cererea privind accesul la informaţii oricând şi oriunde, tehnologia are un puternic impact în zonele de business ale unei companii. În prezent, companiile dispun de foarte multe oportunităţi de a utiliza eficient o gamă largă de dispozitive interconectate prin intermediul ‘Internet of Things’. Companiile pot astfel extrage mari cantităţi de informaţii, pot pătrunde pe noi pieţe, transforma produsele existente şi au ocazia de a propune pieţelor noi modele de afaceri şi de livrare.

Transformarea digitală schimbă modelele de afaceri şi peisajul concurenţial din cele mai multe industrii. 47% dintre ocupaţiile existente în economiile avansate se află în riscul de a fi automatizate în următorii 20 de ani. Companiile nu reuşesc să utilizeze aproximativ 80% din datele generate din relaţia cu clienţii, iar până în 2018, o treime din top 20 de firme din majoritatea industriilor vor fi afectate de platformele de date specifice industriei respective. Declinul înregistrat de utilizarea PC şi creşterea gradului de adoptare a dispozitivelor mobile alimentează un nou univers de lucru – ‘mobile first’, relevă studiul.

Pe măsură ce ameninţările informatice continuă să se multiplice, devine tot mai greu ca datele, proprietatea intelectuală şi informaţiile personale să fie protejate eficient. Stilurile de lucru şi mijloacele de a stimula talentele devin tot mai agile şi flexibile în universul digital; tehnologiile digitale şi robotice vor eficientiza tot mai mult sau chiar înlocui munca oamenilor.

Creşterea şi prosperitatea economică, precum şi maturizarea rapidă a economiilor rămân dependente în mare măsură de activitatea antreprenorială. Chiar dacă o parte din activitatea antreprenorială de la nivel global este încă motivată de necesitate, antreprenoriatul ‘de impact’, odinioară concentrat în pieţele mature, devine acum un motor esenţial de expansiune economică în pieţele cu creştere rapidă. În unele cazuri, aceşti întreprinzători înfiinţează companii inovatoare şi scalabile, care capitalizează nevoile locale şi inspiră şi alţi antreprenori.

Motorul activităţii antreprenoriale în pieţele cu creştere rapidă se deplasează de la necesitate la oportunitate.

Antreprenorii de impact vor continua să înfiinţeze afaceri cu caracter transformaţional, atât în pieţele cu creştere rapidă, cât şi în cele mature. Noul profil al antreprenorului la nivel global este mai degrabă tânăr şi/sau de gen feminin; Aproape 50% din antreprenorii din lume au între 25 şi 44 de ani; aproximativ 126 de milioane de femei lansează sau conduc o companie în 67 de ţări din lumea întreagă.

Se dezvoltă din ce în ce mai multe medii care susţin creşterile de tip antreprenorial, prin accesul la finanţare, reglementare şi fiscalitate adecvate, prin sistemul de educaţie şi prin sprijinirea dezvoltării culturii antreprenoriale. Accesul la finanţare rămâne cel mai mare obstacol, subliniază cercetarea.

Pe de altă parte, analistul EY arată că ritmurile accelerate de creştere economică şi sporul natural pozitiv din pieţele cu creştere rapidă vor continua să definească următorul deceniu. Un nou segment de naţiuni emergente, activate de propriile clase de mijloc în dezvoltare, vor capta atenţia la nivel global. Inovaţia se va face tot mai mult simţită în pieţele cu creştere rapidă. Economiile lumii vor rămâne extrem de interconectate prin intermediul comerţului, investiţiilor şi sistemelor financiare. Acestea vor alimenta nevoia unei mai bune coordonări a politicilor globale între naţiuni şi de dezvoltare a unor lanţuri mai flexibile de aprovizionare pentru companiile care activează într-un astfel de mediu.

Potrivit analizei, puterea economică de la nivel global continuă să se deplaseze către economiile cu creştere rapidă. Până în 2030, pieţele cu creştere rapidă vor reprezenta 63% din PIB-ul global, de la 38% în acest moment. Ţările în curs de dezvoltare vor continua să-şi crească nivelul de intrări şi ieşiri de capital. 50% din capitalul global se va regăsi până în 2030 în ţările în curs de dezvoltare, marcând o redistribuire globală a bunăstării. Clasa mijlocie, în creştere la nivel global, va continua să stimuleze apariţia de noi pieţe. ‘O nouă ordine mondială a cunoaşterii’ începe să se contureze. Competiţia pentru atragerea de talente devine tot mai aprigă, o mai mare diversitate a forţei de muncă oferind avantaje competitive.

Creşterea populaţiei în valori absolute, dezvoltarea economică şi creşterea numărului de consumatori din clasa de mijloc vor alimenta creşterea cererii globale de resurse naturale – atât regenerabile, cât şi non-regenerabile. În vreme ce resursele non-regenerabile ale planetei sunt finite din punct de vedere tehnic, noile tehnologii continuă să modifice tabloul ofertei de resurse în viitor, prin posibilităţi noi de accesare a unor rezerve de petrol, gaz şi minereuri, care anterior erau greu de accesat. Aplicarea de noi tehnologii, precum şi peisajul în schimbare al ofertei, vor facilita adaptarea modelelor de afaceri şi inovaţia – precum şi modificarea echilibrului geopolitic de putere. Preocupările tot mai mari legate de degradarea mediului înconjurător, necesitatea conservării resurselor strategice şi asigurării resurselor noastre de hrană şi apă ne indică faptul că protejarea şi conservarea planetei sunt imperative pentru viitor.

Aspecte cheie ale acestei mega-tendinţe sunt reprezentate de intensificarea competiţiei pentru resursele naturale, deoarece acestea sunt limitate. Oferta tot mai mare din surse regenerabile şi neconvenţionale va duce la schimbarea dinamicii mix-ului global energetic. Deficitul de apă va genera o serie de provocări pentru industria alimentară şi energetică; 90% din producţia mondială de energie depinde de apă; până în 2030, cererea de apă va depăşi cu 40% oferta, conform Naţiunilor Unite. Schimbările climatice şi fenomenele meteo extreme vor necesita măsuri proactive de adaptare sau de dezvoltare a capacităţii de adaptare; costul adaptării la schimbările climatice se va ridica între 70-100 miliarde USD în fiecare an până în 2050.

Transparenţa şi securizarea lanţurilor globale de aprovizionare vor deveni extrem de importante.

Domeniul sănătăţii publice – care deja reprezintă 10% din PIB-ul la nivel global – se găseşte în pragul unei transformări epocale. Sistemele de sănătate şi contribuabilii sunt supuşi la presiuni tot mai mari legate de costuri, exacerbate de schimbările demografice, de creşterea veniturilor din pieţele cu creştere rapidă şi de o epidemie iminentă a maladiilor cronice. Explozia big data şi a tehnologiilor mobile health permit generarea şi analiza informaţiilor în timp real. Aceste tendinţe încep să definească o abordare fundamental diferită – trecerea de la servicii de îngrijire medicală la un management al sănătăţii, cu o concentrare mai mare asupra comportamentelor sănătoase, prevenirii şi îngrijirii în timp real. Cu alte cuvinte, succesul cere ca noi să ne re-imaginăm abordarea domeniului sănătăţii.

Aspecte cheie ale acestei mega-tendinţe sunt provocările legate de costuri, calitatea actului medical şi accesul la sănătate vor continua să stimuleze iniţiativele de reformare a domeniului medical.

Numărul maladiilor cronice va cunoaşte o adevărată explozie, necesitând soluţii de tip comportamental; 80% din decesele datorate bolilor cronice au incidenţă în ţările cu venituri mici şi medii, în creştere faţă de doar 40% în 1990. Îngrijirea sănătăţii va deveni mult mai prezentă în activităţile zilnice prin intermediul noilor tehnologii şi a soluţiilor în creştere de tip mobile şi social health; peste 20.000 de aplicaţii mobile legate de îngrijirea sănătăţii sunt disponibile în acest moment. Informaţiile din zona geneticii transformă modul de dezvoltare a noilor medicamente. Medicina personalizată va ajunge la stadiul de maturitate.

Companiile din domeniul îngrijirii sănătăţii vor concura din ce în ce mai mult cu noi jucători non-tradiţionali.

Tendinţa de urbanizare arată că, la nivel global, numărul şi dimensiunea oraşelor continuă să crească – tendinţa fiind alimentată de urbanizarea rapidă din pieţele emergente şi de continua urbanizare de pe pieţele mature.

Conform datelor ONU, 54% din populaţia lumii trăieşte în prezent în oraşe, iar până în 2050 acest procent va creşte la 66%.

Pentru a valorifica beneficiile economice ale urbanizării, factorii de decizie şi sectorul privat trebuie să dezvolte planuri eficiente în măsură să atragă investiţii sustenabile în construirea de drumuri, autostrăzi, poduri, aeroporturi, în reţele de apă, electricitate, energie, telecomunicaţii şi alte tipuri de infrastructuri. O strategie eficientă pentru provocările cu care se confruntă oraşele, incluzând schimbările climatice şi sărăcia, va fi esenţială pentru dezvoltarea unor oraşe ale viitorului competitive, sustenabile şi fiabile.

Aspecte cheie ale acestei mega-tendinţe sunt reprezentate de faptul că oraşele de la nivel global vor deveni mai prospere şi vor dobândi o mai mare putere economică. Topul celor mai prospere oraşe se orientează spre est.

Evoluţiile demografice vor remodela creşterea urbană pe tot cuprinsul globului; fenomenul urbanizării s-a intensificat – 54% din populaţia actuală a lumii trăieşte la oraş, iar până în 2050 această proporţie va ajunge la 66%.

Un univers urban necesită investiţii majore în infrastructură, dar partea de finanţare va rămâne o provocare; urbanizarea rapidă va necesita până la 70 trilioane dolari, până în 2030, din care doar 45 trilioane dolari sunt realizabili, din cauza lipsei posibilităţilor de finanţare. Urbanizarea sustenabilă şi durabilă va fi crucială pentru perspectivele de viitor ale omenirii.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.