Şase riscuri catastrofale pentru omenire – raport al Universităţii Naţiunilor Unite
Raportul, intitulat „Riscuri de dezastre interconectate”, identifică şase domenii care suscită îngrijorări: accelerarea extincţiei speciilor, epuizarea apelor subterane, topirea gheţarilor montani, deşeurile spaţiale, căldura insuportabilă şi un viitor neacoperit de asigurări, scrie Agerpres.
Conceptul de „punct de basculare” climatic este în prezent utilizat în mod regulat de oamenii de ştiinţă – topirea calotei glaciare din Groenlanda sau situaţia Pădurii Amazoniene fiind exemple în acest sens.
Acest nou raport propune crearea unei noi categorii, numită „puncte de basculare a riscurilor”, care se concentrează asupra interacţiunii dintre natură şi sistemele construite de oameni, cum ar fi sistemul de alimentare cu apă sau cu hrană.
„Făcând rău naturii şi biodiversităţii, poluând atât Pământul, cât şi spaţiul, ne îndreptăm în mod periculos către mai multe puncte de basculare a riscurilor, care ar putea distruge sistemele de care depinde viaţa noastră”, a declarat Zita Sebesvari, autoare principală a raportului.
Un astfel de punct de basculare este atins atunci când un sistem nu mai este capabil să amortizeze riscurile şi să îşi îndeplinească funcţiile aşteptate, scriu autorii. „Acţiunile noastre pun în pericol aceste importante capacităţi de amortizare de care depindem în mod imperativ”, a adăugat Sebesvari. Secetele severe, inundaţiile şi uraganele din ultimii ani au demonstrat în mod clar acest lucru, precizează ea.
Analiza avertizează asupra anumitor ameninţări deja descrise adesea, cum ar fi topirea gheţarilor, care pune în pericol aprovizionarea cu apă, sau dispariţia speciilor de animale care joacă un rol esenţial în ecosistemul lor.
Însă analiza evidenţiază, de asemenea, anumite riscuri mai rar amintite în contextul discuţiilor climatice. Unul dintre acestea este acumularea de deşeuri spaţiale, ce ameninţă să creeze coliziuni în lanţ, care ar putea face orbita Pământului inutilizabilă pentru sateliţii noştri – dintre care mulţi servesc pentru a ne avertiza cu privire la dezastrele meteorologice.
Un altul este ameninţarea la adresa sistemului de asigurări: pe măsură ce dezastrele se înmulţesc, preţurile lor cresc, iar unii asiguratori chiar se retrag din anumite zone – lăsând oamenii fără o plasă de siguranţă.
Un alt risc este epuizarea apelor subterane, utilizate în principal în agricultură, pentru a compensa lipsa apei, spre exemplu, în timpul secetelor. În Arabia Saudită, aceste resurse de apă sunt deja secate, se notează în raport, iar India se află, de asemenea, aproape de punctul de basculare.
Autorii propun, de asemenea, o nouă abordare pentru analiza posibilelor răspunsuri la aceste crize, prin clasificarea lor în două categorii: soluţii care vizează evitarea cauzelor problemei şi cele de adaptare în faţa schimbărilor inevitabile.
Fiecare dintre aceste soluţii poate face, de asemenea, parte din sistemul existent sau poate încerca să-l transforme.
Spre exemplu, în faţa temperaturilor în creştere, instalarea de aparate de aer condiţionat este o soluţie de adaptare în cadrul sistemului, în timp ce reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră urmăreşte transformarea acestuia, ţintind cauza problemei.
Potrivit raportului, soluţiile puse în aplicare în prezent urmăresc în principal întârzierea punctelor de basculare, mai degrabă decât să reinventeze sistemele de funcţionare.
Cea de-a 28-a Conferinţă a Părţilor (COP 28) la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) va avea loc la Dubai în perioada 30 noiembrie-12 decembrie 2023.