‘Monedele din Estul şi Centrul Europei au cunoscut o revenire accentuată, după un început de an problematic. Aceste probleme au fost provocate de o împotmolire a pieţelor de asseturi la nivel global, cauzată de creşterea dobânzii de referinţă în SUA (pentru prima dată în ultimii 10 ani) şi o devalorizare a monedei Chinei, care o luase un pic înainte şi devenise un risc deflaţionist. Dar reacţia urâtă a pieţei la aceste situaţii a determinat Rezerva Federală să renunţe la discursul agresiv de la începutul anului, China să reducă turaţia devalorizării yuanului, iar noile măsurile de relaxare cantitativă ale BCE şi Băncii Japoniei nu au făcut altceva decât să crească apetitul de risc odată cu preţul acţiunilor şi a titlurilor de stat, pe fondul implicării băncilor centrale în acest ‘joc’ prin infuzia de lichidităţi’, consideră John J. Hardy, Head of FX Strategy, Saxo Bank.
Potrivit acestuia, monedele şi activele din pieţe precum România, care fuseseră ‘lovite’ din cauza lichidităţilor aruncate pe piaţă pe fondul discursurilor agresive ale celor de la Fed, au crescut cel mai mult.
‘Monedele din Europa Centrală şi de Est au crescut chiar mai mult decât cele din majoritatea pieţelor emergente, pentru că sunt mai puţin legate de dolarul american şi nu au simţit o presiune din cauza fluctuaţiilor acestuia, cum s-a întâmplat cu realul brazilian, peso-ul mexian sau lira turcească, de exemplu. Dacă mă întrebaţi la ce să fie atenţi investitorii români acum, le-aş spune să urmărească atent ce fac băncile centrale săptămâna aceasta’, precizează John J. Hardy.
El este părere că trebuie atenţie dacă Banca Japoniei, de exemplu, face cel mai mic gest de a opri sau reduce programul de relaxare cantitativă care, combinat cu un semnal din partea Fed că ar dori o nouă creştere de dobândă, ar pune din nou presiune pe pieţe şi ar (…) ‘cocoşa un pic monedele mai slabe, cum e şi leul românesc’.
‘Desigur, dacă ne uităm la ultimii ani, RON (leul – n. r.), HUF (forintul maghiar – n. r.) şi PLN (zlotul polonez – n. r.) au fost foarte rezistenţi împotriva euro şi asta e o dovadă că economia României e deja mult prea integrată în cea a Uniunii pentru a vedea mişcări dramatice în sus sau în jos. Investitorii din România trebuie să nu lase să treacă decizia privind Brexitul fără o analiză atentă: e un semnal de alarmă asupra altor crize potenţiale. Riscurile s-ar putea transforma în acţiuni concrete fie la apropiatul referendum asupra reformei din Italia, fie la alegerile din Franţa, primăvara viitoare’, precizează sursa citată.