Scada durata de spitalizare pentru a descuraja internarea nejustificată a pacienţilor care pot fi trataţi în ambulatoriu
Secţiile sanatoriale, Psihiatria, Pneumoftiziologia (şi adulţi şi copii) au cele mai mari durate optime de spitalizare, potrivit unui Ordin comun al ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CNAS. Proiectul de lege privind reducerea duratei de spitalizare a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii (MS) încă din luna martie a acestui an.
60 de zile este durata optimă de spitalizare la secţii sanatoriale, 49 de zile – la Psihiatrie cronici, 37 de zile – la Pneumoftiziologie, 32 de zile – la Pneumoftiziologie pediatrică, 29 de zile – TBC osteo-articular, 28 de zile – la Recuperare Pediatrică, potrivit unui Ordin al Ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, pentru aprobarea normelor de aplicare a Contractului-Cadru 2011-2012.
La secţii precum Boli Infecţioase, HIV-SIDA, Cardiologie, Dermatovenerologie (şi adulţi şi copii), Medicină Generală, Nefrologie, Neurologie Pediatrică, Oncopediatrie, Chirurgie Generală, Neurochirurgie, Urologie (adulţi şi copii), durata optimă de spitalizare este de şapte zile, potrivit Ordinului comun al MS şi CNAS.
Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar a stabilit durata optimă de spitalizare în fiecare dintre secţiile, compartimentele din spitalele publice româneşti. Informaţiile apar în Anexa 19 bis dintr-un Ordin comun al MS şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru aprobarea normelor de aplicare a Contractului-Cadru privind acordarea asistenţei medicale în 2011-2012.
Ministerul Sănătăţii foloseşte informaţiile despre noile durate de spitalizare ca să evalueze „performanţele manageriale ale spitalelor, cu referire la strategia naţională de raţionalizare a spitalelor”, se mai arată în Ordinul comun al MS şi CNAS.
ECONOMICA.NET vă aminteşte că Guvernul a aprobat strategia naţională de raţionalizare a spitalelor pe 23 martie 2011. Strategia prevedea printre altele reducerea cu circa 9.200 a numărului de paturi din spitale, la nivel naţional, măsură motivată de faptul că România depăşeşte media europeană a indicatorului număr de paturi în spitale, raportat la populaţie ţării.
Ce este durata optimă de spitalizare şi la ce serveşte ea
Durata optimă de spitalizare pe secţii este calculată de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti la nivelul duratei medii de spitalizare realizată în anul 2011 şi este valabilă pentru toate categoriile de spitale. Aceste valori sunt medii aritmetice simple ale duratelor individuale de spitalizare ale fiecărui caz externat, au explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Sănătăţii.
Durata individuală de spitalizare a fost calculată în mod similar celei stabilite pentru formularele de decontare FNUASS, adică diferenţa matematică dintre data externării şi data internării pacientului. Fiecare caz a fost alocat secţiei de pe care a fost externat. Acolo unde cazul a fost internat şi externat în aceeaşi zi, durata de spitalizare a fost considerată 1, ne-au mai spus oficialii MS.
Durata optimă de spitalizare, o variabilă în calculul banilor pe care-i primeşte spitalul
„Durata optimă de spitalizare pe secţii reprezintă unul dintre elementele utilizate în formula de calcul pentru stabilirea sumei de decontare a serviciilor medicale spitaliceşti, pentru care plata se face pe bază de tarif pe zi de spitalizare”, au spus pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Sănătăţii.
De ce s-a redus durata de spitalizare în unităţile publice
Studiile Şcolii Naţionale de Management Sanitar şi raportul Băncii Mondiale sunt doar câteva surse care semnalează tendinţa din ce în ce mai pronunţată de creştere a internărilor în spital a pacienţilor care nu necesitau spitalizare, pe cale de consecinţă, care ar fi putut fi trataţi în ambulatoriu. Studiile mai semnalează afinitatea românilor pentru internări pe perioade mari de timp, în situaţii în care ele nu sunt justificate.
Mai precis, în strategia de raţionalizare a spitalelor din 2011 se arată că 40% din internările din spitalele româneşti dintr-un an ar putea fi tratate în ambulatoriu. Majoritatea internărilor din spitalele înalt specializate (mai exact, peste 80% din numărul total al internărilor anuale) se realizează sub formă internărilor de urgenţă.
O explicaţie: spitalul („bun” sau „rău”) e perceput de români ca adăpost gratuit şi la îndemână, în care accesul e facil, adică internările pot fi făcute uşor, fără constrângeri descuranjante, motiv pentru care s-au şi opus închiderii lor.
Toate aceste aspecte (cele antemenţionate, n. red. ), moştenite practic din perioada comunistă, când spitalul era singurul loc unde se puteau accesa medicamentele gratuite sau serviciile medicale dorite, duc la creşterea cheltuielilor spitaliceşti, cu diminuarea resurselor pentru celelalte segmente ale asistenţei medicale”, se explică în strategia de raţionalizare a spitalelor din 2011.
În ultimii ani, în urma analizelor repetate a datelor transmise de spitale la Scoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, a reieşit faptul că există o diferenţă constantă între duratele medii de spitalizare realizate pe anumite specialităţi şi duratele optime de spitalizare stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi publicate în anexa 19 la Ordinul comun al MS şi CNAS nr. 1723/950/2011, au explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Sănătăţii.
„Având în vedere aspectele menţionate mai sus, precum şi tendinţa înregistrată la nivel internaţional privind reducerea duratelor de spitalizare, considerăm ca fiind necesară actualizarea valorilor duratelor optime de spitalizare„, ne-au mai spus oficialii Ministerului Sănătăţii.
MS reduce duratele optime de spitalizare în acord cu tendinţele internaţionale