Petrom a raportat o nouă scădere a producţiei de gaze naturale în primul trimestru al acestui an. Producţia a fost de 82.000 de barili echivalent petrol (bep) pe zi, în scădere cu 2,3% faţă de ultimul trimestru al acestui an, şi, mai relevant, în scădere cu 7,8% faţă de acelaşi trimestru din anul precedent.
La petrol, declinul este ceva mai mic. În primul trimestru al acestui an, producţia de ţiţei şi condensat a fost de 71.000 bep/zi în primul trimestru al acestui an, cu 1,3% sub nivelul consemnat în ultimul trimestru al anului trecut şi cu 2,7% sub nivelul din primul trimestru al anului 2018, potrivit datelor prezentate de companie.
Ca urmare a scăderii producţiei de gaze, şi vânzările către terţi au scăzut faţă de primul trimestru al anului trecut (9,79 TWh faţă de 12,13 TWh, minus 19%), dar se pare că Petrom a folosit mai mult gaz pentru producţia de energie electrică: în primul trimestru al anului, centrala de la Brazi a produs 1,08 TWh de energie electrică, faţă de doar 0,89 TWh în primul trimestru din 2018.
Oficialii companiei au atras în repetate rânduri atenţia asupra faptului că zăcămintele din România sunt din ce în ce mai îmbătrânite, iar declinul natural scade producţia de hidrocarburi a ţării, fiind nevoie de investiţii substanţiale în zona de explorare şi producţie. Asta în condiţiile în care ultimele reglementări (impunerea de preţuri plafonate la gaze, creşterea taxării) au afectat serios planurile de investiţii ale companiei petroliere.
Pe de altă parte, proiectul de exploatare a resurselor de gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep, este îngheţat, tot din cauza taxelor suplimentarer introduce de legea offshore anul trecut, dar şi de impredictibilitatea cadrului de taxare. O decizie finală de investiţie în perimetrul în care ar fi reserve cuprinse între 42 şi 84 de miliarde de barili de petrol ar fi trebuit luată încă de anul trecut, dar companiile ExxonMobil şi Petrom, care sunt implicate în proiect, au amânat decizia fără a mai avansa vreun termen.