În luna februarie s-au tranzacționat pe PZU doar 1,55 TWh de energie electrică, ceea ce înseamnă că PZU a avut o cotă de doar 36% din consumul de energie electrică. Cifra este cu mult mai mică decât cota PZU de acum un an, din februarie 2022, când a fost de aproape 50%, echivalentă unor tranzacții de 2,28 TWh. Avem așadar un minus de 26% la tranzacții, comparație an/an.
În termeni de valoare a tranzacțiilor scăderea este și mai mare, ca urmare a scăderii prețului la energie în piață. Astfel, dacă în februarie 2022 era raportată de OPCOM o valoare a tranzacțiilor de 2,16 miliarde de lei, în februarie 2023 avem o valoare la jumătate, doar 1,07 miliarde de lei. Asta pentru că prețul mediu a fost, în februarie 2023, de 699 de lei/MWh, față de 942 de lei, cu un an în urmă.
Față de luna anterioară, ianuarie 2023, volumul tranzațiilor pe PZU a fost cu aproape 18% mai mic, iar valoarea lor cu 24% mai mică. Comparativ cu ianuarie 2023, prețul a fost ușor mai crescut în februarie, cu circa 4%.
Scăderea cotei PZU are legăură cel mai probabil cu măsurile de reglementare a tranzacțiilor cu energie, care se suprapun pe o scădere a consumului. Astfel, în acest an, o parte din consumul țării este acoperit prin MACEE, mecanismul de achiziție centralizată prin care o parte din producători (mai puțin regenerabilele și centralele în cogenerare care vând și energie termică pentru populație) vând energia la preț fix furnizorilor cu clieni finali și operatorilor de distribuție și transport.
De fapt reglementarea are efecte pe toate piețele – datele OPCOM arată că, în febriarie, nu s-a trazacționat nici măcar un singur contract de vânzare/cumpărare de energie cu livrare în viitor pe piețele de contracte bilaterale LE-Flex, NC, și nici pe OTC.
Piața spot de energie electrică de la București este cuplată prin preț cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia și, mai nou, cu cele din Austria, Polonia și Germania. În luna octombrie a anului 2021, piața spot de la București a fost cuplată, prin același mecanism, și cu piața din Bulgaria.