Scăderea preţului aurului a redus cu 560 mld. dolari valoarea rezervelor băncilor centrale şi FMI

Băncile centrale deţin 31.694,8 tone metrice de aur, reprezentând 19% din deţinerile totale la nivel global, potrivit datelor World Gold Council.

Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi până în luna septembrie a anului 2011, când a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram). Ulterior, cotaţia metalului preţios a intrat pe o pantă predominant descendentă şi se plasează acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011.

La preţurile record din vara lui 2011, rezervele băncilor centrale şi ale FMI valorau aproape 2.000 miliarde de dolari.

SUA şi Germania deţin cele mai mari rezerve de aur, care reprezintă 70% din rezervele totale ale băncilor centrale din aceste ţări. Rusia, aflată pe locul 7 în topul rezervelor, cu 976,9 tone, a cumpărat masiv aur în ultimii ani.

Declinul aurului din ultimii doi ani a fost determinat de îmbunătăţirea perspectivelor economice mondiale, încetinirea inflaţiei şi creşterea profiturilor companiilor, care au stimulat interesul investitorilor pentru acţiuni, în defavoarea activelor considerate investiţii sigure, precum aurul.

Scăderea preţului aurului s-a accentuat de la începutul acestui an, pe fondul semnalelor pozitive transmise de economia Statelor Unite, aprecierii dolarului şi schimbării de atitudine a consiliului de politică monetară al Rezervei Federale, care a indicat că ar putea restrânge măsurile de stimulare a economiei – injecţii de lichiditate în economie prin preluarea de obligaţiuni din piaţă de către banca centrală.

Toate acestea au redus cererea pentru aur ca „refugiu”, iar analiştii Goldman Sachs au recomandat săptămâna trecută investitorilor să vândă.

Totodată, aurul a pierdut teren şi ca formă de hedging faţă de inflaţie, preţurile de consum continuând să înregistreze creşteri modeste chiar şi după aproape cinci ani de „tipărire de bani” în SUA.

În ultimele zile, declinul preţului aurului a fost accentuat de apariţia informaţiilor privind intenţia băncii centrale a Ciprului de a vinde rezervele de metal preţios, la îndemnul creditorilor internaţionali.

Potrivit World Gold Council, banca centrală a Ciprului deţine 13,9 tone de aur.

Preţul aurului a revenit miercuri în urcare, înregistrând un avans de aproximativ 1,1%, la 1.383,5 dolari pe uncie. Luni, cotaţia metalului preţios a coborât cu aproape 10%, cel mai abrupt declin din ultimii 30 de ani.

Analiştii Goldman Sachs notează într-un raport că măsura de a constrânge banca centrală a Ciprului la vânzarea rezervelor de aur ar putea reflecta „o monetizare la scară largă a rezervelor de aur la alte bănci centrale europene”.

Deprecierea aurului este „extrem de îngrijorătoare”, a declarat marţi guvernatorul băncii centrale a Africii de Sud, Gill Marcus, care a precizat că instituţia pe care o conduce nu îşi va reajusta politica privind rezervele în urma evoluţiilor recente. Instituţia deţine 125,1 tone de aur.

Banca centrală din Coreea de Sud a precizat că scăderea preţului aurului nu reprezintă un motiv important de îngrijorare, deoarece acumularea metalului face parte dintr-o strategie pe termen lung de diversificare a rezervelor valutare.

Fondurile tranzacţionate la bursă care investesc în companii miniere şi aur au înregistrat retrageri de 37,2 miliarde de dolari în acest an. Fondurile mutuale specializate în aur au consemnat retrageri de 11,2 miliarde de dolari de la începutul anului, în timp ce fondurile care investesc în acţiuni au atras 21,25 miliarde de dolari, potrivit datelor EPFR Global, preluate de Bloomberg.

Valoarea acţiunilor listate la burse a crescut la nivel mondial cu 2.280 miliarde de dolari în acest an, în defavoarea activelor cu un grad ridicat de siguranţă pe termen lung.

Preţurile înregistrate în tranzacţiile futures cu aur pe bursa de la new York au scăzut cu 18% în acest an, cel mai slab început de an din 1981, delcinul culminând cu o cădere de 9,3% în şedinţa de luni.

Indicele S&P 500 al bursei de la New York a crescut de peste două ori de la minimul ultimilor 12 ani atins în 2009. Fondurile mutuale din SUA care investesc în acţiuni au atras 19,5 miliarde de dolari de la investitori în acest an, după ce au pierdut 400 miliarde de dolari în cei patru ani anteriori.

Unii investitori au rămas însă optimişti în privinţa aurului. Miliardarul John Paulson, cunoscut pentru interesul ridicat manifestat faţă de aur, a început anul 2013 cu active de 9,5 miliarde de dolari la fondurile de hedging pe care le controlează, din care aproximativ 85% sunt plasate în active legate de industria aurului.

Deprecierea aurului a redus averea estimată a lui Paulson cu 1,5 miliarde de dolari faţă de nivelul de la începutul anului. Reprezentanţii miliardarului au precizat că acesta rămâne fidel tezei că aurul este cea mai bună „asigurare” faţă de inflaţie şi devalorizarea monedei, pe fondul injecţiilor de bani proaspăt tipăriţi efectuate de băncile centrale în economie.

Fondul BlackRock, cu active de 3.800 miliarde de dolari, susţine că are aşteptări pozitive pe termen lung de la aur.

„Probabilitatea inflaţiei în următorii cinci ani este mai ridicată decât anul trecut. Alte lucruri, precum devalorizarea banului, evenimentele din Cipru, cu luarea în vizor a depozitelor, sugerează că lumea va căuta alternative”, comentează pentru Bloomberg Catherine Raw, managerul unui fond de investiţii în cadrul BlackRock.

Valoarea deţinerilor de aur la nivel mondial a scăzut în ultimele zile cu 773 miliarde de dolari, la 7.500 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Bloomberg, bazate pe datele World Gold Council.

Miliardarul George Soros, care a descris în 2010 aurul drept „balonul speculativ absolut”, şi-a redus cu 55% la sfârşitul anului trecut expunerea pe SPDR, cel mai mare fond care investeşte în aur.

World Gold Council estima în anul 2011 cantitatea de aur aflată în circulaţie la 171.300 tone.