Update: Scandal-monstru pe ajutoare de stat. Firme cu afaceri de 5.000 de lei, cu câțiva angajați sau chiar deloc, selectate să primească zeci de milioane de euro de la stat. AOAR acuză, ce spune ministrul Economiei

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), reprezentând firme cu capital românesc  care desfășoară activități de producție, aduce în atenția opiniei publice modul defectuos de gestionare a ajutoarelor de stat, care duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici, arată un comunicat de presă al asociației.

Ce s-a întâmplat, acuzele AOAR

Prin Hotărârea de Guvern nr 959/2022 s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare, apel de proiecte lansat de Ministerul Economiei.  În cadrul apelului, care s-a închis la data de 16.12.2022, au fost depuse un număr de 81 de proiecte, dintre care 21 au obținut punctajul maxim de 100 de puncte.

Ghidul solicitantului prevedea în mod expres prezentarea unui plan de afaceri care „trebuie să reliefeze eficiența economică a întreprinderii și viabilitatea investiției pentru care se solicită sprijin financiar”.

În vederea departajării celor 21 de companii care au obținut punctajul maxim, s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta sa fie considerat în contextul analizei „viabilității investiției”, respectiv a capacității de absorbție și utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate.

“Aceasta a dus, în opinia AOAR, la apariția unor situații derizorii, pe baza informațiilor publicate, care discreditează procesul de evaluare (e.g.):

–             una dintre companiile care a primit finanțare este o companie cu o cifră de afaceri pe anul 2021 de 5.100 ron, cu un profit de 541 de lei, având o rentabilitate a cifrei de afaceri de 90,29%! Această companie urmează să primească ajutor de stat și să efectueze o „investiție viabilă” cuprinsă între 26,25 milioane de euro și 45 de milioane de euro;

–             6 din cele 8 companii câștigătoare au o cifră de afaceri sub 600.000 ron, iar cifra de afaceri medie a tuturor câștigătorilor este de 1.108.582 ron (aprox 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat și să efectueze „investiții viabile” de câte 30.000.000 de euro fiecare (valoare medie).

–             numărul total (cumulat) de angajați ai celor 8 companii câștigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 angajați/companie câștigătoare;

–             rentabilitatea medie pentru cele 8 companii câștigătoare este de 67,2% (atingând si peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producție (situată, în medie, între 5,2% si 17% conform tabelului anexat).

Consultarea unor astfel de tabele de către cei care au făcut departajarea celor 21 de firme ar fi reprezentat o condiție obligatorie și ar fi evitat eliminarea firmelor cu activități reale în industria prelucratoare de către “firme de apartament”.

Ține de un minim nivel de discernământ să realizezi că astfel de firme câștigă licitația, dar nu au experiența și resursele pentru realizarea unor investiții de amploare și nici capacitatea de absorbție și implementare de ajutoare de stat de până la de 200 de ori mai mari decât cifra lor de afaceri”

Firmele câștigătoare ar putea fi vândute

“Cel mai probabil, ele sunt folosite  pentru mascarea unor interese economice ale altor entități care nu vor sa apară public și/sau care nu s-ar fi calificat și vor face în perioadele următoare schimbarea de acționariat (prin majorări de capital, împrumuturi convertibile făcute direct sau indirect etc).

Altfel spus, ajutorul de stat devine tranzacționabil între agenții economici prin vehicule utilizate special pentru astfel de licitații.

Prin ignorarea analizei planului de afaceri și a ”viabilității investiției” de către cei care au făcut departajarea, se pun bazele unei “piețe secundare” pe care se vor tranzacționa firme utilizate în scopul câștigării licitațiilor pentru ajutorul de stat

Ele fac o concurență neloială companiilor cu activitate efectivă în industria prelucrătoare și care au aplicat pentru aceste ajutoare de stat. Procedura de departajare a ajutoarelor de stat bazată strict pe rentabilitate, ruptă din contextul analizei viabilității, creează o situație fără precedent, defectuoasă, lipsită de transparență și de rațiune economică.

Gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici.

Față de cele de mai sus, se impune corectarea modului  de departajare a celor 21 de companii, ținând seama, în conformitate cu Ghidul solicitantului, de „viabilitatea planului de investiții” și de plauzabilitatea absorbției efective a ajutorului de stat de către aplicanți.

Solicităm, de asemenea, ca toate companiile care au obținut punctajul maxim de 100 de puncte și au istoric de activitate și cifre de afaceri compatibile cu nivelul ajutorului de stat cerut, să fie luate în calcul în vederea obținerii finanțării”, mai spune Asociația.

AOAR a publicat și o listă cu firmele care s-au calificat. Iat-o mai jos, cu mențiunea că publicare ei nu înseamnă în niciun caz vreo acuzație la adresa vreuneia

Ce spune ministrul Economiei

“Schema de ajutor de stat pe industria prelucratoare a fost pusă in consultare publică  în august anul trecut. Am avut mai multe propuneri de modificare, care au fost preluate de Ministerul Economiei. Din cate stiu, cei de la AOAR nu au venit cu propunere de modificare, le-am fi luat in considerare. Pe de altă parte, această schemă vizează și dezvoltarea de noi activități. Asta presupune că aceste proiecte care vin sa fie fezabile, să arate în perioada urmatoare care sunt sursele de finanțare si tocmai de aceea un proiect care, in faza de evaluare initiala, pare fezabil, daca nu va avea sursă de finanțare, bineînțeles că nu va fi finanțat si urmatoarele companii care au punctaj vor putea beneficia de aceste  fonduri”, a spus ministrul Economiei, Florin Spătaru, citat de Digi 24.

Referitor la firma fără angajați, “în scrisoara trimisă de cei de la AOAR se făcea referire la o singură companie. Aici avem un număr mic de comp care vor fi finanțate: opt. Interesul pentru această schemă pentru industria prelucrătoare e foarte mare”, a spus Spătaru.

“Există o perioadă de contestații, urmand ca dupa finalizarea ei să începem sa lucram la contractele de finanțare și să primească fondurile pe măsura decontărilor, pentru că nu vorbim de alocarea unor fonduri inainte de a se face aceste investiții, cat mai repede (…) Dacă nu demonstrează că au asigurată sursa de finanțare, bineințeles că nu (nu vor mai primii vanii – n.red.)”.

Ce spune Ministerul Economiei

Toate cererile de finanţare din cadrul schemei de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare au intrat în aceeaşi grilă de evaluare, fiind analizate în mod obiectiv, aşa cum impune legea pentru a asigura corectitudinea deplină a selecţiei, susţin reprezentanţii Ministerului Economiei într-o informare transmisă către Agerpres.

„Schema de ajutor de stat s-a bucurat de un foarte mare interes din partea industriei. Au fost depuse 97 de cereri de finanţare şi nu 81, cum eronat enunţă AOAR. Toate cererile de finanţare au intrat în aceeaşi grilă de evaluare, fiind analizate în mod obiectiv, exact aşa cum impune legea pentru a asigura corectitudinea deplină a selecţiei. Cele 8 companii câştigătoare au asumat investiţii proprii totale de 2,1 miliarde de lei, adică de peste 430 de milioane de euro. Pentru realizarea acestor investiţii statul asigură, în plus, sub forma grantului pentru industria prelucrătoare, încă 984 de milioane de lei. În esenţă, la fiecare 2 euro investiţi de investitorul privat, statul acordă încă un euro. Şi, lucru foarte important, statul român nu acordă acest ajutor de stat decât pe măsura realizării efective a investiţiei!”, arată Ministerul Economiei.

De asemenea, reprezentanţii Ministerului Economiei menţionează că, potrivit Ghidului solicitantului, cheltuielile solicitate în cadrul cererilor de plată trebuie să fiesusţinute de documente justificative care să dovedească faptul că acele cheltuieli au fost angajate şi plătite, în caz contrar acestea nu se decontează.

„Totodată, potrivit art. 27 din Hotărârea Guvernului nr. 959/2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiţii destinate industriei prelucrătoare: ‘Ministerul Economiei, în calitate de furnizor al ajutorului de stat, îşi rezervă dreptul de a verifica oricând la faţa locului, notificând în prealabil, în perioada implementării şi monitorizării investiţiei şi locurilor de muncă nou-create, veridicitatea şi conformitatea documentelor privind realizarea investiţiei şi conformitatea documentelor privind realizarea investiţiei şi achitarea costurilor eligibile aferente locurilor de muncă nou create’ „, se arată în comunicat.

„Precizăm că AOAR nu a făcut niciun demers în etapa de consultare, ci a comunicat doar disponibilitatea de a participa la sesiunile de evaluare a dosarelor, însă conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 959/2022 doar Ministerul Economiei, în calitate de iniţiator şi furnizor al ajutorului de stat se ocupă de selecţia şi evaluarea cererilor de finanţare”, se mai arată în comunicat.