Scandalul ASF: „Paznicii” pieţelor financiare pot lucra liniştiţi la propria îmbogăţire. E legal

Senatul a modificat actul normativ pentru înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) pentru ca Dan Radu Ruşanu, principalul candidat la şefia instituţiei, să poată ocupa această funcţie, în condiţiile în care, pe vechea lege, era incompatibil. Informaţii neconfirmate vorbesc şi de interesele de piaţă ale altor candidaţi.

Mai precis, în forma veche a OUG 93/2012, se arăta că membrii ASF trebuie „să nu fie membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, directorate sau în comisiile de cenzori, să nu deţină funcţia de directori ori alte funcţii la persoanele juridice şi entităţile care sunt supuse supravegherii A.S.F., și să nu dețină ei și/sau membrii familiilor lor până la gradul al treilea inclusiv, direct sau indirect, o participație de cel puțin 10% din capitalul acestor persoane juridice și entități sau din drepturile de vot, ori o participație care să permită exercitarea unei influențe semnificative asupra luării deciziilor în adunarea generală sau în consiliul de administrație a acestora”.

Pe acest text de lege, Ruşanu era incompatibil, pentru că fiicele sale controlează o societate listată la BVB, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici.

Aseară însă, Senatul a modificat OUG, iar legea pentru adoptarea ordonanţei, deja promulgată de preşedinte şi publicată în Monitorul Oficial, îl scoate pe Ruşanu din poziţia de incompatibilitate. Din lege a fost scoasă sintagma „persoanele juridice care sunt supuse supravegherii ASF”, şi a fost fixat un nou prag de deţinere de 5%, valabil inclusiv pentru rudele membrilor ASF, dar care nu se mai referă la societăţile listate pe piaţa de capital.

Situaţia de incompatibilitate apare doar în cazul în care există un prag de deţinere mai mare de 5% la cinci tipuri de societăţi:

-cele care vizează activitatea intermediarilor în instrumente financiare şi a organismelor de plasament colectiv.
-societăţile de administrare a investitţiilor
-cele care vizează activitatea asiguratorilor, reasiguratorilor, intermediarilor în asigurări şi reasigurări şi a altor activităţi în legătură cu acestea
-cele care vizează sistemul de pensii private
-societăţile de investiţii financiare

Aşadar, nu mai există nici o interdicţie de deţinere, atât de către membrii conducerii ASF, cât şi de rude ale acestora, de pachete semnificative de acţiuni la societăţi listate la burse.

Or, în această situaţie, poate apărea situaţia în care un membru al ASF, în calitatea sa de supraveghetor al pieţei, să-şi favorizeze propria afacere.

Spre exemplu, poate apărea situaţia în care un acţionarul semnificativ trebuie să facă o ofertă de preluare a acţiunilor de la ceilalţi acţionari, iar această ofertă, care presupune şi avizarea unui preţ just, trebuie aprobată de către ASF. Calcularea preţului just  se poate face în mai multe moduri.

E lesne de imaginat ce se întâmplă dacă acţionarul semnificativ şi membrul conducerii ASF sunt una şi aceeaşi persoană.

Ce spun oamenii din piaţă

„Este foarte evident că membrii Consiliului ASF pot ajunge în situaţii de conflict de interese.  Este cu atât mai grav că se poate ajunge la aşa ceva, în cazul supravehetorilor brokerilor, cu cât există prevederi legale care interzic  brokerilor înşişi să facă tranzacţii în anumite condiţii, cu anumite acţiuni de care sunt interesaţi, sau să aibă vreo poziţie în acest sens”, a declarat consultantul de investiţii Iulian Panait, pentru ECONOMICA.NET.

„Ar fi fost de preferat să se evite situaţii în care persoane numite în funcţii de conducere în Autoritatea de Supraveghere deţin pachete importante în emitenţi listaţi, direct sau prin intermediul rudelor până la un anumit grad. Nu există o practică unitară în alte pieţe privind restricţiile de a ocupa poziţii în instituţiile de supraveghere, dar pentru funcţionalitatea procesului de constituire a ASF şi de impunere a acestei instituţii pe piaţa financiară romanească, astfel de situaţii este bine să fie clarificate încă de la început” a declarat Cristian Tudorescu, managing partner în cadrul societătii de consultanta financiara Explore Asset Management.

„Modificarea ordonanţei a deschis larg posibilitatea clară a unor conflicte de interese. Nu văd de ce nu s-a preluat modelul legii societăţilor comerciale. Sunt prevederi care spun că administratorii nu trebuie să participe la şedinţele consiliului de administraţie al unei societăţi comerciale, dacă au interese personale în chestiunile dezbătute. La fel ar fi trebuit ca să nu li se permită membrilor ASF să participe la deliberările care privesc societăţile la care sunt acţionari, sau reglementările care le afectează pe acestea”, a declarat directorul unei mari companii de administrare a investiţiilor, care a solicitat anonimatul.

Unii oameni din industrie preferă să-şi păstreze anonimatul de teama eventualelor „persecuţii”. „Este ceva urât, foarte urât, dar sunteţi nebun? Vreţi să declar ceva împotriva lor chiar în ziua în care au fost numiţi?”, a declarat un broker, pentru ECONOMICA.NET.

„Cred că este o greşeală”, a declarat, totuşi, Nicolae Gherguş, director general al firmei de brokeraj Confident Invest, pentru  ECONOMICA.NET, referindu-se la eliminarea restricţiei de deţinere de acţiuni la societăţile listate la bursă.

Greşeala „aceasta trebuie reparată în reglementările interne ale Autorităţii, în sensul că persoanele care au deţineri semnificative la companiile listate să nu participe la luarea deciziilor care pot avea implicaţii directe sau indirecte asupra acestora”, a completat brokerul.

„Probabil că se va spune că, în cazul în care este vorba de reglementări care le privesc interesele, membrii ASF se vor abţine. Ar putea apărea reglementări în consecinţă“, a spus şi Iulian Panait.

Alte opinii din piaţă invocă drepturile omului, dar şi condiţiile în care acestea trebuie respectate.

„Dacă  plasamentele de peste 5% la companiile listate la Bursă, ale înalţilor funcţionari de la ASF, ar fi făcute publice, nu aş avea o problemă. Dimpotrivă, mi se pare normal să nu se îngrădească dreptul de a face investiţii. Dar dacă plasamentele nu sunt publice, atunci este o mare problemă. Nu se mai pot detecta uşor interesele şi nici nu se mai poat apăra principiiile”, a declarat un alt administrator de investiţii care a preferat protecţia anonimatului. 

Parlamentul i-a validat, miercuri, cu 323 voturi „pentru” şi unul „împotrivă”, pe membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la care Dan Radu Ruşanu va fi preşedinte şi Daniel Dăianu va fi prim-vicepreşedinte.

ASF este noua instituţie de supraveghere a pieţelor financiare din România, care va comasa Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.