Scandalul taxei pe ambalaj: patronatele din industria alimentară solicită Senatului modificarea legii

‘Urmare a repetatelor semnale de alarmă trase de multiple sectoare economice afectate, Guvernul a emis două ordonanţe de urgenţă care au modificat cadrul legislativ din domeniu, pentru definirea responsabilităţilor actorilor din lanţul reciclării. Totuşi, miezul problemei persistă: colectarea selectivă la populaţie este excepţia şi nu regula, astfel că majoritatea deşeurilor de ambalaje ajunge la groapa de gunoi, iar aşa-zişii poluatori (operatorii economici care pun pe piaţă bunuri ambalate, între care şi cei din industria alimentară) sunt în imposibilitatea de a-şi realiza ţinta de reciclare, urmând a plăti şi în 2016 o contribuţie de 2 lei/kg de ambalaj nereciclat (…) Facem apel la Senatul României să aprobe în procedură de urgenţă proiectul de modificare a Legii 249/2015, astfel încât, până la sfârşitul anului, să reuşim publicarea sa în Monitorul Oficial, consemnând aducerea contribuţiei în limitele bunului simţ şi al suportabilităţii, atât de către economie, cât şi de către populaţie’, precizează Federaţia Romalimenta, într-un comunicat de presă.

Conform sursei citate, Romalimenta a cerut discuţii serioase cu autorităţile de mediu, în primul rând cu Ministerul Mediului, pentru a identifica împreună căile de deblocare a situaţiei şi de realizare a ţintelor de ţară, pe de o parte, şi de aducere a ‘contribuţiei’ la un nivel realist şi suportabil, cu atât mai mult cu cât cei 2 lei intră in costul de producţie al alimentelor de bază, pe de altă parte.

‘Faţă de refuzul de facto al unui dialog real şi mimarea acestuia prin consultări a căror finalitate e strict academică, Romalimenta a atacat în justiţie modul de calcul al contribuţiei şi, în acelaşi timp, a fost unul din iniţiatorii unui proiect de lege care să statueze reducerea contribuţiei şi relaţii clare pe lanţul reciclării deşeurilor de ambalaje. În concluzie, funcţionarea sistemului reciclării ambalajelor se află în acelaşi punct mort, probând că autorităţile de mediu nu numai că nu sunt alarmate de situaţie, ci sunt chiar mulţumite de încasările uriaşe la Fondul de mediu, pe care le evaluăm la un sfert miliard euro, bani care se vor regăsi în scumpirea alimentelor şi vor genera numeroase falimente în rândul operatorilor alimentari mici şi mijlocii’, menţionează Romalimenta.

La începutul lunii mai, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), István Jakab, preciza, într-un interviu acordat Agerpres, că Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) ce activează pe piaţa deşeurilor de ambalaje din România deţin, în continuare, licenţă de funcţionare, iar problemele pe care acestea le invocă sunt legate de faptul că Parchetul le-a blocat conturile.

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au solicitat, în data de 25 ianuarie 2016, suspendarea obligaţiei de plată a contribuţiei privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ ‘transparent, echitabil şi controlabil’ pentru toţi actorii din lanţul de reciclare. Reprezentanţii industriei de conserve din România şi cei din piaţa laptelui au afirmat că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil şi disponibilizarea a peste jumătate dintre angajaţii din aceste sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor.

Propunerile legislative europene privind deşeurile, în general, şi cele provenite de la ambalaje stabilesc obiective clare de reducere a generării acestora şi trasează direcţia pe termen lung pentru reintroducerea materialelor din deşeuri în circuitul economic. Obiectivele-cheie ale acestor propuneri includ: o ţintă comună de reciclare a deşeurilor municipale la nivelul UE de 65%, în 2030, respectiv o ţintă comună de reciclare a deşeurilor de ambalaje la nivelul UE de 75%, în acelaşi an.

Prin transpunerea Directivei 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, s-a introdus răspunderea extinsă a producătorului ca instrument de implementare, producătorii având obligaţia reciclării ambalajelor devenite deşeuri care provin de la produsele comercializate. În acest sens, se prevedea posibilitatea pentru producători de a transfera obligaţiile de reciclare şi valorificare către un operator economic autorizat de autoritatea de mediu (OTR).

În urma controalelor efectuate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), începând cu anul 2014, s-a constatat că anumite cantităţi de deşeuri de ambalaje raportate ca fiind reciclate de către OTR-uri, în baza declaraţiilor oficiale primite de la reciclatori, nu au fost în realitate supuse operaţiilor de reciclare. Datele preliminare prezentate public de unele OTR-uri arată că rezultatele pentru anul 2015 se situează sub 50%, adică sub nivelul minim impus de 60%.

Responsabilităţile diferiţilor actori din lanţul de gestionare a deşeurilor de ambalaje sunt stabilite prin Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje şi Legea nr. 101/2006 pentru serviciul de salubrizare.

Datele oficiale arată că, în primele aproape patru luni din 2016, din taxa de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, s-au colectat 202 milioane de lei la bugetul Fondului pentru Mediu.