Scenariu de coşmar: Ce se întâmplă cu România dacă Exxon şi Petrom nu vor scoate gazele din Marea Neagră

Autorii ultimei strategii energetice au făcut un test de stress în ceea ce priveşte siguranţa alimentării cu gaze naturale a României, în perioada de iarnă, până în anul 2030. Au fost luate în calcul două scenarii: cel în care gazele din Marea Neagră, după care sapă acum Exxon şi Petrom, se vor dovedi viabile din punct de vedere comercial pentru exploatare, şi cel în care nu. Dacă, evident, în primul scenariu, dependenţa de importurile ruseşti va fi mult diminuată, iar România nu va suferi dacă alimentarea se va opri, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei din Ucraina, în al doilea caz consecinţele asupra siguranţei alimentării ar fi mult mai grave.

Înainte de a le prezenta, amintim că Europa, în mare parte dependentă de importurile de gaze din Rusia, a avut de suferit în mai multe rânduri în urma blocării tranzitului gazelor, generată de conflictele repetate dintre Rusia şi Ucraina. Una dintre cele mai grave crize a avut loc în anul 2009.

La 1 ianuarie 2009, Rusia a oprit livrările de gaze către Ucraina pentru neplata datoriilor părţii ucrainene La 7 ianuarie, Gazprom a întrerupt toate livrările către Europa prin teritoriul ucrainean, după ce Kievul a refuzat un preţ de 250 de dolari propus de Gazprom. Timp de două săptămâni, rezervele energetice ale ţărilor din Europa Centrală şi din Balcani s-au epuizat. Abia la 20 ianuarie, Gazprom a reluat livrările către ţările europene, după ce Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord.
Nu a fost o premieră, s-a mai întâmplat şi în 2006, şi nu a fost nici finalul. S-a repetat şi în vara anului 2014, şi, după criza din acel an, Europa a început să-şi facă socotelile cât de mult ar afecta-o o sistare a livrărilor de gaze ruseşti, iar rezultatele acestor simulări, pentru România, sunt amintite acum de autorii strategiei noastre energetice.

Iată ce scrie în strategie:
„A doua componentă a testului de stres examinează implicațiile situației în care nu are loc exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, în condițiile în care consumul se menține la nivelul Scenariului de Referință până în 2030. Un astfel de scenariu ar avea implicații majore din punct de vedere al necesarului de consum. Impactul crizei de aprovizionare prin Ucraina s-ar resimți în tot deceniul 2020-2030. În 2020, este de așteptat un deficit de gaz natural de circa 1,2 mld m3. Volumele disponibile în țările vecine vor fi limitate, ceea ce ar menține un deficit între 2020 și 2030. Deficitul estimat se va diminua între 2025 și 2030, pe fondul creșterii importurilor din Ungaria. Creșterea medie de preț în scenariul „fără Marea Neagră” este estimată la 7% în 2030 față de Scenariul de Referință, influențată de costurile de transport din Ungaria, de creșterea întrebuințării capacităților de înmagazinare subterană și de cererea crescută pe timp de iarnă. Rezultă, astfel, că dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor din apele adânci ale Mării Negre constituie nu doar o oportunitate economică, ci și un important element de securitate energetică în anii 2020″.

Compania românească OMV Petrom și americanii de la ExxonMobil explorează o zonă de mare adâncime în apele românești ale Mării Negre, parteneriat care a început în 2008. În 2012, cele două companii au anunțat descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun. Potrivit informațiilor iniţiale, rezerevele de gaze din acel perimetru ar fi cuprinse între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Cele două companii au investit până acum 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni şi explorări în Marea Neagră. O decizie finală, dacă se va dovedi fezabil ca gazele să fie exploatate, din punct de vedere comercial, ar putea fi luată în 2019, iar, în varianta afirmativă, gazele vor ajunge în România cel mai devreme în anul 2020.