Conform publicaţiei „Der Spiegel”, contaminarea cu ţiţei a Strâmtorii Hormuz ar bloca accesul petrolierelor, iar statele arabe ostile Iranului ar fi, astfel, „pedepsite”. Conform calculelor Teheranului, în procesul de decontaminare a apelor ar urma să fie antrenat şi occidentul care „ar putea renunţa la sancţiuni”, mai scrie publicaţia.
În opinia lui Said Mahmoudi, de la Universitatea Stockholm, scenariul „Gardienilor Revoluţiei” ar fi o formă de autodistrugere, deoarece comunitatea internaţională nu va sta cu braţele în sân, ci va apela la toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea traficului naval prin Strâmtoarea Hormuz, relateaza Deutsche Welle.
Mai mult, contaminarea apelor ar putea fi văzută ca o încălcare a convenţiilor internaţionale, respectiv ca o ameninţare la adresa păcii. Or, Comunitatea internaţională ar putea riposta dacă intenţiile Teheranului s-ar dovedi a fi reale, adaugă Mahmoudi.
” „În cazul în care iranienii ar produce în mod deliberat o catastrofă, întreaga regiune ar fi zguduită de un nou conflict”, crede şi Houshang Hassanyari de la Academia Militară din Toronto. Americanii au anticipat oricum asemenea acţiuni şi au luat măsuri preventive: „Specialiştii americani apreciază că o eventuală contaminare a strâmtorii ar împiedica traficul pentru cel mult o lună. De aceea, statele arabe riverane au găsit rute alternative pentru a-şi putea exporta petrolul în continuare”, adaugă Hassanyari.
Specialistul canadian susţine că posibila contaminare a strâmtorii nu va periclita pe termen lung cel mai important canal maritim şi nici nu va provoca pierderi semnificative ţărilor dependente de exporturile de petrol din regiune. În schimb, marele păgubit ar fi Iranul.
Valoarea unei declaraţii de război
„Der Spiegel” notează că, în cazul unei catastrofe ecologice, occidentul ar fi obligat să ridice sancţiunile pentru a putea decontamina apele – cel puţin aşa speră „Gardienii Revoluţiei Iraniene”.
Hassanyari nu-şi poate imagina că Teheranul este atât de naiv încât să-şi facă asemenea calcule: „Ar echivala cu o declaraţie de război la adresa întregii lumi”. Iranul ar risca o nouă înăsprire a sancţiunilor sau, în ultimă instanţă, o intervenţie militară.
De asemenea, nici Said Mahmoudi nu crede că un astfel de demers ar duce la anularea sancţiunilor: „Nu-mi pot imagina că cineva crede într-un serviciu făcut Iranului printr-o asemenea catastrofă”.
În opinia specialistului pe probleme de mediu şi fost funcţionar în Ministerul iranian al Agriculturii, Gholamreza Miraki, contaminarea ar afecta numai pentru scurtă vreme strâmtoarea vizată, întrucât concentraţia s-ar pierde treptat în apele Golfului Persic. O situaţie similară s-a petrecut şi în timpul războiului iraniano-irakian (1980-1988).
Până acum, conducerea de la Teheran nu a comentat articolul publicat în „Der Spiegel”. În schimb, liderul religios şi politic al ţării, aiatolahul Ali Khamenei, a reconfirmat intenţia regimului iranian de a-şi respecta ambiţiosul program nuclear. Occidentul nu-i va putea „îngenunchea ţara”, a declarat Khamenei care, în acelaşi timp, a arătat disponibilitate de negociere.
Principala condiţie, însă, ar fi garanţii din partea occidentului că Iranul va putea îmbogăţi în continuare uraniu la nivelul de 20%, necesar în activitatea medicală – de exemplu în tratarea cancerului – a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Ramin Mehmanparast.