‘Bugetul total estimat alocat al schemei este de 100.630.588 euro, echivalent în lei şi reprezintă fonduri europene nerambursabile asigurate prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi restul reprezintă fonduri de cofinanţare publică asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Fondurilor Europene’, se arată în proiect.
Pentru 2017 este alocată o sumă de peste 20,1 milioane euro, pentru 2018 – circa 30,1 milioane euro, pentru 2019 – suma de 40,2 milioane euro şi pentru 2020 – de 10 milioane euro.
Dacă proiectele depuse permit utilizarea sumelor din anii următori, bugetul este utilizat în avans.
‘Ajutorul maxim care se poate acorda unei beneficiar nu poate depăşi 15.000.000 euro, pentru un proiect de investiţii. Intensitatea ajutorului de stat acordat prin prezenta schema de ajutor de stat nu poate depăşi 45% din costurile eligibile, pentru proiecte de investiţii în capacităţi de producere de energie din biomasă, biogaz şi surse geotermale, în cazul in care costurile eligibile sunt calculate pe baza Art. 41 alineatului (6) litera (a) şi (b) din Regulamentul (UE) nr.651/2014. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15% pentru investiţiile situate în zone asistate’, menţionează sursa citată.
Conform expunerii de motive, România deţine o gamă largă, dar o cantitate mai redusă de resurse fosile de energie primară şi minereuri: ţiţei, gaze naturale, cărbune şi uraniu, precum şi un potenţial semnificativ în ceea ce priveşte resursele regenerabile.
‘În prezent, România depinde mult mai puţin de importurile de energie (22,7% în 2012) decât UE27 (53,4%). Aceasta se datorează măsurilor de promovare a eficienţei energetice (reducerea consumului cu ajutorul eficienţei energetice reprezintă cea mai eficace metodă de reducere a dependenţei de importuri şi combustibili fosili) şi energiei din surse regenerabile (în special potenţialul hidroenergetic). Sursele regenerabile de energie şi combustibilii fosili reprezintă principalele resurse disponibile pentru a menţine furnizarea de energie electrică pentru consumatorii casnici şi întreprinderi în următoarele decenii. În prezent, producţia anuală totală de energie din surse regenerabile este de aproximativ 6.550 ktep. Potenţialul tehnic rămas neutilizat este de aproximativ 8.000 ktep, cu următoarele proporţii’, conform documentului.
Principalele rezultate urmărite în urma schemei sunt producţia majorată a energiei din surse regenerabile mai puţin exploatate, o pondere crescută a energiei din resurse regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile mai puţin exploatate şi o cantitate scăzută de emisii de carbon în atmosferă, generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an (cărbune, gaz natural).
Promovarea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei electrice şi termice propuse prin acest proiect de Hotărâre are la bază prevederile Acordului de Parteneriat 2014-2020 şi ale Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4823 din 09.07.2015.
Măsurile promovate prin prezentul act normativ sunt prevăzute a fi realizate în cadrul Axei prioritare 6 – Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, Obiectivul specific 6.1.Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), din Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.