Era mai bine înainte de noua lege a hipermarketurilor? Producătorii de alimente vor reintroducerea taxei de raft în magazin

Noua lege a comerţului alimentar (Legea 150/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare) continuă să bulverseze piaţa şi să genereze păreri contradictorii, inclusiv în rândul producătorilor români, cei pentru care s-a gândit, de fapt, acest act normativ. Există deja asociaţii din industria alimentară care solicită o nouă modificare a legii astfel încât o parte dintre taxele de servicii (denumite şi taxele de raft) să poată fi percepute în continuare de marile lanţuri de magazine. Pe de altă parte, Liga Fermierilor- LAPAR- îşi menţine punctul de vedere şi afirmă că o parte dintre retaileri au reuşit deja să facă faţă noilor reglementari legislative.

„Dorim modificarea legii, în sensul că facturarea şi plata serviciilor să fie posibile în viitor aşa cum erau şi până acum- cu menţiunea ca acestea să fie solicitate de către furnizor. (…) Există servicii de care  furnizorii au nevoie şi este firesc ca ele să fie plătite în mod transparent. Or, în condiţiile actualei legi, aceste plăţi nu se pot face decât apelându-se la diverse variante care nu sunt transparente”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Mihai Vişan, director executiv Romalimenta, federaţia care grupează majoritatea asociatiilor/patronatelor din industria alimentara, alături de mari firme procesatoare, autohtone şi multinaţionale.

Amintim că, potrivit Legii 150/2016, retailerilor le este interzis să solicite facturarea sau refacturarea și să încaseze taxe pentru servicii, iar termenele de plată sunt reduse la 30 de zile calendaristice pentru majoritatea produselor, respectiv la 7 zile calendaristice pentru produsele proaspete.

Taxe dezirabile vs taxe abuzive

Oficiali Romalimenta atrag atenţia că există anumite categorii de servicii prestate de retaileri de care producătorii români au nevoie şi care trebuie, în mod evident, plătite. Este vorba despre serviciile ce ţin de logistică- transportul mărfii către anumite puncte logistice ale retailerilor şi depozitarea mărfii în depozitele magazinelor-  şi cele ce ţin de marketing- plasarea produselor pe raft, suprafaţă mai mare de expunere, amenajarea unor gondole speciale, prezenţa în cataloagele de promovare ale retailerilor. etc. 

„Majoritatea producătorilor nu au capacitatea logistică să livreze marfa în toate magazinele unui retailer, aşa că au nevoie să livreze într-un singur punct de unde marfa este preluată de comerciant. De asemenea, nu au capacitatea de a depozita marfa şi nu este convenabil să închiriezi spaţii, când acest lucru poate fi făcut de către retailer”, explică Vişan.

Citeşte şi 

Noua lege a magazinelor bulversează comercianţii şi autorităţile care ar trebui să o aplice. 10 întrebări fără răspuns

În ceea ce priveşte serviciile de marketing, oficialul Romalimenta apreciază că, în contradicţie cu viziunea care a dus la elaborarea acestei legi, producătorii sunt mult mai vulnerabili decât înainte. Pentru că toate serviciile de marketing se plătesc acum, conform legii, dar într-un mod netransparent. „Acum, pentru că aceste servicii nu mai pot fi plătite ca atare, suntem nevoiţi să apelăm la tot felul de soluţii care mai mult complică lucrurile şi care nu ne conferă garanţia că magazinele respectă solicitările noastre”, a mai declarat oficialul Romalimenta.

Acesta explică faptul că, anterior intrării în vigoare a legii, producătorii încheiau cu retailerii contracte referitoare la serviciile de marketing pe care comercianţii trebuia să le presteze contra unei sume de bani. Aceste acorduri scrise le ofereau furnizorilor siguranţa că magazinele îşi respectă obligaţiile. Acum, plata acestor taxe nu mai este posibilă, aşa că cele două părţi apelează la metoda discountului, fără ca furnizorul să aibă siguranţa că retailerul se achită de obligaţii. „Cum aceste taxe nu mai pot fi plătite, se scade preţul de listă. Dau un exemplu. În loc să vinzi cu 8 lei, vinzi cu 6 şi diferenţa este pentru acest tip de servicii. Dar ce fac dacă magazinul nu pune marfa acolo unde am cerut?”, se întreabă retoric Vişan.

Sunt mai multe sau mai puţine produse româneşti pe rafturi? Retailerii îşi reduc comenzile

Suntem încă în sezon pentru legume şi fructe româneşti, iar legea este în vigoare doar de o lună, aşa că la această întrebare nu există încă un răspuns tranşant. Unii producători atrag însă atenţia că ar putea apărea probleme, ca urmare a obligativităţii ca produsele proaspete să fie achitate de către retaileri în termen de cel mult 7 zile, dar mai ales urmare a faptului că definiţia produselor proaspete este extrem de laxă. „Conform actualei definiţii, peste 50% dintre produse sunt proaspete. Vorbim despre toate lichidele, despre paste, biscuiţi, caşcaval sau miere. Or aceste produse au termene de valabilitate de 30, 60 sau chiar 90 de zile, iar retailerul nu are niciun interes să plătească în şapte zile o marfă pe care el o poate vinde în 90. De aceea, constatăm o diminuare a cantităţilor cerute de magazine. Cumpără doar ce vând într-o săptămână, astfel că în fabrici au început să crească stocurile, iar costurile noastre cresc”, mai explică oficialil Romalimenta. Acesta nu exclude varianta ca retailerii să apeleze la mai multe importuri în cazul produselor pentru care nu există obligativitatea de a fi achiziţionate în proporţie de 51% de pe lanţul scurt (carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate și produse de panificație).

Ce spun fermierii

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, susţine însă că fermierii sunt mulţumiţi de prevederile legii şi că nu trebuie să mai aibă loc discuţii pe tema modificării acestei legi. „Legea trebuie respectată. Există lanţuri de magazine care au arătat deschidere totală faţă de producătorii români şi care funcţionează după legea nouă. Alţii mai speră încă că prin lobby mai pot schimba legea. Fac în continuare abuzuri şi caută soluţii pentru a nu pierde nimic”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Laurenţiu Baciu.

Menţionăm că există şi alte asociaţii din industria alimentară care nu şi-au exprimat încă poziţia în legătură cu modificarea noii legi a comerţului alimentar. La discuţiile pe tema normelor metodologice de aplicare a Legii comerţului alimentar, care vor apărea în aproximativ două luni, au mai participat asociaţiile EcoLegum Vidra, PROAGRO şi Uniunea Crescătorilor de Pasări din România.