Schimbarea la faţă a sistemului sanitar în 2014: ce se schimbă pentru pacienţi la medic

Iată, punctual, ce se schimbă pentru pacienţi în sistemul sanitar în anul 2014

1. Autorităţile promit că în 2014 vom primi şi vom putea folosi cardurile naţionale de sănătate.

2014 este următorul termen asumat de autorităţi pentru distribuţia şi implementarea sistemului cardului naţional de sănătate. Vă amintim că proiectul cardului a fost amânat sistematic din 2007 încoace!

În 2014, toţi pacienţii majori vor primi cardurile naţionale de sănătate prin poştă.

Cardurile naţionale de sănătate vor înlocui adeverinţa de asigurat sau salariat necesară în prezent pentru a putea beneficia de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Pacienţii vor dovedi că sunt asiguraţi la Sănătate prin intermediul cardului naţional de sănătate.

Concret, cardul naţional de sănătate va permite medicului să verifice în sistem (SIUI), în timp real, dacă eşti asigurat la Sănătate. Pe de altă parte, sistemul cardului naţional de sănătate va reduce substanţial frauda din sistemul sanitar.

După ce vom primi cardurile naţionale de sănătate, ele vor fi obligatorii la fiecare vizită la medicul de familie.
Informaţiile minime pe cale le va conţine cardul sunt numele şi prenumele asiguratului, codul unic de asigurat diferit de CNP şi format din 20 de caractere, numărul de identificare al cardului şi data expirării cardului.

Doar cu acordul pacientului, medicul de familie va încărca pe card date precum persoane de contact în caz de urgenţă, grupa sanguină a asiguratului, consimţământul pentru donarea de organe, date medicale cu risc vital ale pacientului.

Termenul de valabilitate al cardului naţional de sănătate este de cinci ani de la data emiterii.
Cardul naţional de sănătate este un document distinct de cardul european de sănătate şi este valabil doar pe teritoriul României.

2. În 2014 vom avea şi dosar electronic de sănătate – ultima verigă a platformei informatice a asigurărilor de sănătate (din care s-a implementat deja SIUI şi reţeta electronică).

Dosarul electronic de sănătate va fi operaţional în 2014, au promis oficialii CNAS.

Dosarul electronic de sănătate va stoca într-o manieră standardizată toate informaţiile din istoricul medical al fiecăruia dintre noi, începând cu vacciunurile, continuând cu analizele făcute de-a lungul vieţii, cu bolile cronice cu care trăim, intervenţiile pe care le-am avut, tratamentele administrate, alergiile, intoleranţele, probleme de sănătate relevante ale membrilor de familie.

Dosarul electronic de sănătate va mai conţine informaţii privind consimţămintele date de pacient în timpul vieţii (pentru donarea de organe, de exemplu) şi indicaţii legale date de pacient în timpul vieţii.

În prima etapă, dosarele electronice de sănătate vor putea fi folosite la medicii de familie şi în spitale mari. Odată implementat, dosarul electronic de sănătate va permite medicilor de familie şi din spitalele mari să acceseze în timp real toate datele medicale relevante despre pacientul consultat.

Citiţi în ECONOMICA.NET şi Exclusiv: Ce conţine dosarul electronic de sănătate şi când se face proiectul de 29 de mil. euro

3. Autorităţile promit că în 2014 pacienţii nu vor mai cumpăra medicamente şi materiale sanitare necesare pe perioada spitalizării.

„În 2014 vom fi mult mai stricţi în ceea ce priveşte achiziţia de medicamente şi materiale sanitare şi vom institui sancţiuni pentru cei care trimit pacienţii să-şi cumpere medicamente şi materiale sanitare, deşi aceste produse sunt decontate de către casele de asigurări de sănătate. Dar, mai întâi, voi avea o discuţie cu managerii spitalelor”, a spus pe 25 noiembrie Cristian Buşoi, preşedintele CNAS.

4. Din 2014, pacienţii mutilaţi în urma unui malpraxis sau supravieţuitorii lor vor obţine despăgubiri în cel mult şase luni de la sesizarea malpraxis-ului. Dosarele de malpraxis se vor rezolva obligatoriu pe cale amiabilă.

În 2014 intră în vigoare noua lege a malpraxis-ului potrivit căreia pacienţii mutilaţi, din neglijenţă, imprudenţă, din cauza nerespectării protocoalelor specifice sau a cunoştinţelor medicale insuficiente ale personalului medical care i-a îngrijit vor fi despăgubiţi în maximum şase luni de zile de la data la care au semnalat malpraxis-ul.

Proiectul legii malpraxis-ului stipulează obligativitatea soluţionării cale amiabilă a dosarului de malpraxis, înaintea eventualelor demersuri judiciare.

Acelaşi proiect de lege stabileşte că procedura de rezolvare pe cale amiabilă a malpraxis-ului va dura cel mult şase luni de la sesizarea cazului de către pacient sau de către succesorii săi.

Atenţie! Pacienţii care sunt victime ale malpraxis-ului vor obţine despăgubiri dacă şi numai dacă acceptă să NU facă publică nicio informaţie despre cazul de malpraxis, nici măcar numele medicului acuzat. Pentru că încălcarea confidenţialităţii duce la pierderea dreptului de a beneficia de soluţionare amiabilă a cazului de malpraxis.

Citiţi în ECONOMICA.NET paşii pe care pacienţii victime ale malpraxis-ului îi vor parcurge din 2014 ca să obţină despăgubiri în cadrul procedurii obligatorii de soluţionare pe cale amiabilă a malpraxis-ului între pacient/supravieţuitor – medic – spital – asigurator: Pacienţii mutilaţi de medici vor fi despăgubiţi în cel mult şase luni de la sesizarea malpraxis-ului

Citeşte şi o analiză a limitelor proiectului de lege a malpraxis-ului: Chirurgii vor mutila pacienţi cu legea în mână: noua lege a malpraxis-ului protejează medicii, nu victimele

5. Din februarie 2014, începe implementarea pachetului de servicii medicale de bază.

Implementarea pachetului de bază începe în februarie 2014 şi va produce efecte în 2 ani şi jumătate de la implementare, spune ministrul Eugen Nicolaescu.

Precizăm că ministerul Sănătăţii nu a specificat concret ce schimbări vor fi implementate anul viitor, la nivelul pachetului de servicii medicale de bază.

Cum se va schimba traseul pacientului în sistem după implementarea pachetului de servicii de bază

Sintetic, traseul pacientului în sistem va urmări direcţia: medic de familie – asistenţă în ambulatoriu de specialitate – spital.

• Medicul de familie va dobândi o plajă mai largă de competenţe care îi vor permite să trateze anumite afecţiuni pentru care, în prezent, pacienţii de obicei se internează în regim de spitalizare continuă. Medicul de familie va avea competenţe lărgite şi la nivel de investigaţii pe care le va putea prescrie pacienţilor din listă.

De exemplu, medicul de familie va dobândi competenţe care îi vor permite să diagnosticheze şi să monitorizeze diabetul de tip 2 necomplicat şi bolile cronice de sub cupola bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC).

Medicul de familie va oferi şi servicii de prevenţie şi de consiliere pacienţilor din listă, pentru scăderea riscurilor de boală, servicii prevăzute în pachetul de bază, şi menite să responsabilizeze pacienţii să aibă mai mare grijă de sănătatea lor. Cancerele care pot fi prevenite şi boala cardiovasculară se numără printre suferinţele pentru care medicul de familie va face prevenţie.

Concret, pacienţii vor fi învăţaţi de către medic cum să ţină sub control factorii care cresc riscul de a dezvolta o afecţiune la care sunt predispuşi.

• Pentru probleme de sănătate în fază acută sau cronice care depăşesc competenţele medicului de familie, pacientul va merge în ambulatoriul de specialitate, odată implementat pachetul de servicii de bază.

Astăzi ambulatoriul nu este atractiv nici pentru medici, nici pentru pacienţi. Drept care, spitalele mari internează în regim de spitalizare continuă, de multe ori nejustificat pacienţi care ar putea fi lesne trataţi în ambulatoriu sau în regim de spitalizare de zi.

Ministerul Sănătăţii asigură că algoritmul după care medicii vor fi plătiţi, odată implementat pachetul de bază, îi va motiva să ofere servicii în ambulatoriu.

ECONOMICA.NET va trata într-un material separat schimbările punctuale pe care le va aduce pachetul de servicii de bază, de care vom beneficia în contul asigurării obligatorii la Sănătate.