Schimbarea C.A. al BNR luată în colimator de investitorii străini care ne cumpără bondurile pe piaţa externă. România, comparată cu Turcia

24 04. 2019
dan_bucsa_44491500

În prezentarea sa despre economia românească şi riscurile care pot ameninţa stabilitatea economică a României în viitor, Dan Bucşa menţionează în primul rând politica fiscal actuală, care a adus nivelul salariilor la 20% din PIB (nivel similar celui din timpul crizei economice şi care mai apoi a fost corectat), apariţia recesiunii tehnice şi chiar schimbarea actualului Consiliu de Administraţie al BNR cu unul cu o orientare economică net diferenţiată de ceea ce înseamnă politica monetară în mod tradiţional.

Mai exact, economistul şef atrage atenţia că schimbarea CA al BNR de anul acesta este privită cu mare atenţie de piaţa externă, cu atât mai mult cu cât, „suntem singurii care avem nevoie să atragem investiţii de portofoliu care sunt volatile şi scumpe”. Din cauză că Guvernul are nevoie de acești bani, dobânzile plătite de Guvern sunt mai mari. „În afara României și a Turciei, toate celelalte țări se retrag de pe piețele externe din cauza riscului valutar, pentru că veniturile oricărei ţări sunt în monedă naţională. Dacă leul se depreciază, datoria României va crește în termeni nominali”, a spus Bucşa.

El a atras atenţia asupra faptului că o modificare forţată a politicii de dobânzi ar apropia şi mai mult România de exemplul Turciei, care este acum în recesiune economică şi că stabilitatea politicii monetare este cu atât mai importantă. O astfel de politică monetară ar diminua masiv apetitul pentru risc al investitorilor şi am putea asista, la fel ca la sfârşitul lui 2018, (n.a.- după apariţia OUG 114) la ieşiri de capitaluri din ţară.

Acum leul scade anual cu circa 10 bani, iar dobânda de politică monetară va rămâne la nivelul actual, urmând ca spre sfârşitul anului viitor să avem eventual o reducere de dobândă. Asta în condiţiile în care riscurile sunt evitate. Unul dintre ele este chiar limitarea împrumuturilor externe ale Guvernului pentru finanţarea datoriei publice. Economistul subliniază că o continuare a politicii de majorare a salariilor şi pensiilor va avea drept consecinţe accentuarea şi mai puternică a inflaţiei, deficitului extern şi a celui bugetar.

Printre riscurile care pot ameninţa stabilitatea economică a României, Dan Bucșa identifică politica fiscală actuală, ca fiind cel mai mare risc. Incertitudinea fiscală va continua să împiedice investițiile masive, la nivelul sectorului privat, în timp ce rectificările bugetare din sectorul public vor determina atât reducerea investițiilor, cât și a finanțărilor prin fonduri europene.

Anul trecut, cea mai mare parte din inflație a fost de natură fiscală. Inflația va rămâne undeva în jurul a 3,5% şi anul acesta, pentru că anul trecut am avut o scădere puternică a prețului petrolului care a ajutat BNR să intre în țintă. „Dacă anul acesta nu vom avea un șoc similar, nu știu cum va reuși Banca Centrală să intre în țintă. Suntem țara cu cel mai înalt nivel din regiune, după Turcia și Rusia, care vine după o creștere a TVA cu două puncte procentuale”, spune economistul.

Rămâne totuș, prezent riscul unei recesiuni tehnice în România, în cea de a doua parte a anului curent sau la începutul anului viitor, afirmă Dan Bucşa. Recesiune tehnică înseamnă două trimestre consecutive de reducere a PIB. „Prognozele noastre arată o încetinire a economiei în 2020, undeva foarte aproape de 2%. Suntem probabil țara în cadrul căreia, dacă s-ar îmbunătăți infrastructura, impactul pozitiv asupra PIB ar fi cel mai mare. O infrastructură minimă, care să lege principalele coridoare economice, ar putea adăuga cam 0,5% la creșterea economică, probabil timp de aproape un deceniu”, precizează economistul.