„Impactul acestei pandemii va fi profund și mult mai extins decât orice altceva am văzut în viețilenoastre. De asemenea, și ritmul acestei schimbări este extraordinar. În acest moment, lumea se recalibrează la nivel fundamental. Obiceiurile consumatorului se schimbă rapid,” spune Scott McKenzie, Global Intelligence Leader la Nielsen.
Dacă în perioada imediat după anunțarea stării de urgență vi s-a părut că s-au făcut mult mai multe cumpărături decât de obicei, studiile arată că nu v-ați înșelat. A fost suficient să apară primul caz de COVID-19 în România și creșterea consumului de bunuri de larg consum în comerțul modern a crescut brusc cu 30% față de anul trecut, în aceeași perioadă. Cea mai mare creștere, însă, de chiar 80%, a avut loc în săptămâna în care s-a anunțat intrarea în starea de urgență, pentru ca apoi situația să se stabilizeze.
Această presiune pe bugetul familiei a avut un impact la sfârșitul lunii – 39% dintre consumatori au declarat că veniturile lor personale au scăzut sau că vor scădea în viitorul apropiat. Alți 39% au spus același lucru pentru unul din membrii gospodăriei. Conform Nielsen, modificările deja vizibile în comportamentul consumatorilor români sunt multiple. Aceștia au mărit dimensiunea coșului de cumpărături, preferă ambalajele de mari dimensiuni și în locul mărcilor preferate aleg produse mai ieftine. O altă noutate este că un număr tot mai mare de români evită plata cu numerar pentru a limitacontactul direct, alegând plata digitală.
Aceste tendințe sunt confirmate și pe plan global, conform studiilor Mckinsey, care includ țări UE, fără România însă. Astfel, gospodăriile din Spania și Italia s-au confruntat cu o scădere a veniturilor în 51%, respectiv 53% din cazuri, în timp ce Germania este cel mai puțin afectată – 30%. O altă constantă la toate țările europene studiate este intenția scăzută de a mai merge la mall – cu aprox. 20-26% mai puțini francezi, britanici, spanioli și italieni fiind deciși să-și mai facă astfel cumpărăturile.
Ultima perioadă a dus costuri suplimentare și pentru părinți, care au fost obligați să le ofere copiilor posibilitățile tehnice de a participa la cursurile online. Această cerere bruscă de tehnologie a dus la o criză de stocuri pentru camere web și laptopuri ieftine, fiind raportate chiar numeroase cazuri în care părinții au apelat la credite pentru a face față situației. În prezent, chiar dacă nu există încă statistici oficiale, este foarte posibil că a crescut numărul solicitărilor de credite, mai ales cele online. Un factor decisiv pot fi cele aproape 400.000 de contracte de muncă suspendate de la declararea stării de urgență și până acum.
Înainte însă de a apela la un credit online rapid, tot mai mulți români studiază oferta prin intermediul unor siteuri dedicate, precum comparatorul internațional de credite Finbino. Tot aici găsim chiar și o secțiune dedicată informării corecte a solicitanților, astfel încât aceștia să-și cunoască cât mai bine drepturile și să fie la curent cu cele mai recente noutăți. Situația fără precedent provocată de criza coronavirusului a dus la schimbări inclusiv pe piața creditării, după cum se poate observa din acest ghid.
În concluzie, suntem abia la începutul unei crize căreia nimeni nu reușește să-i prevadă cu exactitate evoluția datorită numeroaselor necunoscute ale problemei. Primele semne de schimbare a comportamentului consumatorilor au apărut deja foarte clar și efectele pe termen lung ale pandemiei probabil că vor avea un impact chiar mai mare – pe măsură ce omenirea se obișnuiește cu așa-numitul „Nou Normal”, cel în care motoarele economiei vor fi turate din nou la maxim, însă ținând cont de restricțiile provocate de virus.