Scade valoarea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare în proiectul noii legi a salarizării la stat. Se va acorda ca procent din salariul minim şi nu din cel de bază
Economica.net a discutat cu Ministerul Muncii despre stadiul proiectului noii legi a salarizării la stat şi despre noutăţile relevante aduse de acest proiect de act normativ.
Economica.net: Care sunt elementele de noutate din proiectul noii legi a salarizării la stat, care aduc schimbări paradigmatice asupra viziunii salarizării în acest sector?
Ministerul Muncii: În prezent, Ministerul Muncii este în proces de elaborare a noii legislații care va reglementa salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în acord cu reforma asumată de Guvernul României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Implementarea reformei sistemului public de salarizare este asigurată de către Ministerul Muncii, cu sprijinul Băncii Mondiale, potrivit acordului de servicii, semnat între cele două părţi în anul 2022.
Această reformă a legislației privind sistemul de salarizare are ca obiective principale:
reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare cu respectarea raportului de 1 la 12 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază;
- Pentru realizarea primului obiectiv al reformei, respectiv reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, în perioada iulie – noiembrie 2022 s-a desfășurat activitatea de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar. Evaluarea funcțiilor s-a bazat pe o metodologie care a avut în vedere o serie de criterii consacrate la nivel internațional, fiind evaluat un eșantion reprezentativ de 142 de funcții. În urma evaluării a rezultat o ierarhie provizorie a funcțiilor reprezentative din sectorul bugetar, încadrate într-o structură de 12 grade de salarizare.
Ierarhizarea tuturor funcțiilor din sectorul bugetar se face pornind de la rezultatele evaluării, cu încadrarea acestora în structura de grade de salarizare.
Explicăm contextul:
Această regulă e prevăzută şi în Legea 153 din 2017, în vigoare, dar nu e respectată. Economica.net a scris recent despre acest subiect aici. Reluăm succint:
- Articolul 5 din Legea 153 din 2017, cu modificările ulterioare, spune astfel: în sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 12.
În România nu este respectată regula de la articolul 5 din legea salarizării unitare, conform căreia nivelul salariului, indemnizaţiei brute maxime lunare la stat e de cel mult 12 ori salariul minim brut garantat în plată, spune Blocul Naţional Sindical în raportul „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări”. Argumentul oferit de autorii raportului antemenţionat e indemnizaţia preşedintelui CCR din luna septembrie 2024.
Alte obiective ale proiectului noii legi a salarizării la stat, potrivit Ministerului Muncii:
- reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice şi funcţiilor contractuale, aşa cum era prevăzut în legislația anterioară Legii-cadru nr. 153/2017;
Economica.net: Punctual, ce schimbări aduce proiectul noii legi a salarizării la stat cu privire la modul şi algoritmul în baza căruia se vor acorda sporuri angajaţilor la stat?
Ministerul Muncii: Cu privire la acordarea sporurilor în noua lege, precizăm că, potrivit celei de-a treia condiționalități a reformei, este prevăzută revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sporurilor la 20% din suma salariilor de bază pe ordonator principal de credite. Așa cum este prevăzut în PNRR, s-a realizat o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, cu menținerea numai a celor cu adevărat relevante.
Sporurile pentru condiții de muncă la care expunerea la condiții de muncă este aceeași pentru toți angajații dintr-o instituție, indiferent de funcția deținută, se vor acorda în cuantum fix, ca procent din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
În plus, reforma salarizării prevede acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției, autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite.
Economica.net: Care sunt dificultăţile întâmpinate în procesul de elaborare a proiectului noii legi?
Ministerul Muncii: Printre provocările întâmpinate în procesul de elaborare a noii legi putem enumera:
- modificările legislative frecvente prin care au fost acordate diferite drepturi salariale pentru categorii specifice de salariați au generat necesitatea reluării procesului de elaborare a noului proiect de lege, astfel încât acesta să cuprindă toate aceste modificări;
- propunerile numeroase formulate de către ministerele de resort, sindicate, instituții, autorități publice, cetățeni, cu privire la noul proiect de lege.
- Totodată, menționăm recomandările reprezentanților Comisiei Europene privind alocarea de timp suplimentar de către România acestei reforme, astfel încât, în final să existe o lege a salarizării care să respecte deplin condiționalitățile din CID și care să fie sustenabilă din punct de vedere financiar.
Economica.net: Când estimaţi că veţi finaliza proiectul noii legi a salarizării în sistemul public şi când ar putea intra în dezbatere publică?
Ministerul Muncii: Reforma salarizării personalului bugetar din cadrul jalonului 420 din PNRR este programată să fie depusă în cadrul cererii de plată nr. 4. Precizăm că, în prezent, cererea de plată nr. 3 nu a fost încă aprobată de către Comisia Europeană pentru a putea fi depusă cererea de plată nr. 4.
Așa cum este prevăzut în jalonul 420 din PNRR, noul cadru juridic va fi pus în aplicare în același timp pentru toate categoriile profesionale pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public.
Noua reformă va urmări următoarele aspecte:
- creșterea echității salarizării din sectorul bugetar prin asigurarea plății egale pentru muncă de valoare egală, nu doar în stabilirea salariului de bază, ci și din perspectiva tuturor drepturilor salariale care sunt incluse în salariul lunar, pentru ca acesta să reflecte corect ierarhia funcțiilor rezultată din evaluarea posturilor;
- asigurarea unui tratament nediscriminatoriu în aplicarea regulilor de stabilire și de limitare a sporurilor și a altor drepturi care fac parte din componenta variabilă a salariului lunar;
- asigurarea unui nivel competitiv de salarizare pentru toate categoriile de angajați bugetari printr-o analiză fundamentată care să țină cont de bunele practici în domeniu;
- asigurarea unei dimensiuni de salarizare în raport cu performanța în sectorul bugetar, pe baza unui cadru clar de management al performanței.
Economica.net: În ce stadiu se află acum proiectul noii legi a salarizării din sectorul public?
Ministerul Muncii: Pe parcursul anilor 2023 și 2024 au avut loc o serie de întâlniri cu reprezentanții ministerelor corespunzătoare familiilor ocupaționale de funcții bugetare, cu reprezentanții structurilor asociative, ai unor instituții și autorități publice, precum și cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative pentru fiecare domeniu de activitate bugetară, la care au participat și experții Băncii Mondiale.
Echipa Ministerului Muncii și cea a Băncii Mondiale au analizat împreună propunerile salariale primite din partea sectoarelor în scopul:
- identificării funcțiilor din fiecare grup ocupațional pentru care sectoarele au propus modificări comparativ cu ierarhia funcțiilor reprezentative. Aceste modificări puteau fi justificate din perspectiva echității (funcții similare altora care erau poziționate mai avantajos) sau a competitivității (funcții de specializare înaltă sau funcții de conducere pentru care poziționarea nu este considerată atractivă).
- stabilirii logicii de progresie și a raportului de compresie pentru diferite sisteme de carieră, conform viziunii sectoarelor (pas de creștere în carieră).
- analizei regulilor propuse pentru eventuale diferențieri între funcții de același tip, dar expuse unor variații în sarcini, complexitate, condiții de muncă.
Noul sistem de salarizare va statua reguli privind modificarea ierarhiei funcțiilor numai ca urmare a unui proces sistematic de evaluare, definirea gradelor de salarizare și încadrarea fiecărei funcții în acestea. Aceste reguli sunt menite să limiteze amploarea modificărilor ulterioare intrării în vigoare și să mențină echitatea ierarhiei funcțiilor.