Schimbările climatice dublează riscul de inundaţii precum cele care au lovit recent Europa Centrală şi de Est – raport
Cele mai grave inundaţii care au lovit Europa Centrală şi de Est în ultimele cel puţin două decenii s-au soldat cu 24 de morţi, cu oraşe pline de noroi şi moloz, clădiri avariate, poduri prăbuşite şi cu un cost al reparaţiilor care se ridică la miliarde de dolari.
Raportul World Weather Attribution, un grup internaţional de oameni de ştiinţă care studiază efectele schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme, a constatat că cele patru zile de precipitaţii aduse de ciclonul Boris au fost cele mai abundente înregistrate vreodată în Europa Centrală.
Potrivit grupului, pe fondul schimbărilor climatice astfel de ploi torenţiale au devenit de cel puţin două ori mai probabile şi cu 7% mai abundente.
„Din nou, aceste inundaţii evidenţiază rezultatele devastatoare ale încălzirii provocate de combustibilii fosili”, a declarat Joyce Kimutai, cercetătoare la Institutul Grantham al Imperial College din Londra şi coautoare a studiului.
„Până când petrolul, gazul şi cărbunele vor fi înlocuite cu energie regenerabilă, furtuni precum Boris vor declanşa precipitaţii şi mai abundente, provocând inundaţii care vor afecta economia”, a spus ea.
În raport se precizează că, deşi combinaţia de fenomene meteorologice care a provocat furtuna – inclusiv aerul rece care s-a deplasat deasupra Alpilor şi aerul foarte cald de deasupra Mării Mediterane şi Mării Negre – a fost una neobişnuită, schimbările climatice au făcut ca astfel de furtuni să fie mai intense şi mai probabile.
Potrivit raportului, o astfel de furtună este de aşteptat să se formeze, în medie, o dată la 100 până la 300 de ani, în condiţiile climei actuale, cu o încălzire de 1,3 grade Celsius comparativ cu nivelurile din perioada preindustrială.
Cu toate acestea, raportul precizează că astfel de furtuni vor aduce cu cel puţin 5% mai multă ploaie şi vor fi cu 50% mai frecvente decât în prezent în cazul unei încălziri cu 2 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale, ceea ce se preconizează că se va întâmpla în anii 2050.