Scholz doreşte să revigoreze procesul de aderare la UE a ţărilor din vestul Peninsulei Balcanice

Cancelarul social-democrat a promis, în cursul unei conferinţe de presă cu omologul său albanez, Edi Rama, la Berlin, că va contribui „cu toată forţa” de care dispune la obţinerea de progrese în acest dosar.

„Impresia mea este că trăim într-o nouă eră şi asta are de-a face şi cu agresiunea rusă” din Ucraina, a spus el.

Necesitatea de a căuta poziţii comune a crescut în cadrul UE, a apreciat Olaf Scholz, şi de aceea „este momentul potrivit pentru a merge mai departe” cu procesul de aderare al Balcanilor de Vest, a adăugat el.

În octombrie, liderii Uniunii Europene au reiterat la un summit din Slovenia „angajamentul lor faţă de procesul de extindere”, suscitând noi decepţii în rândul celor şase candidaţi la aderarea la UE (Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo) care sperau într-o promisiune de calendar.

În faţa acestui statu-quo, Rusia şi China îşi avansează de ani de zile pionii în această regiune strategică, în special prin trimiterea a milioane de doze de vaccin pentru a le ajuta să lupte împotriva pandemiei de coronavirus.

Dacă Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru sunt membre ale NATO, Moscova întreţine strânse legături cu ţări ortodoxe precum Serbia.

Influenţa Moscovei în Serbia rămâne omniprezentă, Rusia fiind un partener crucial al economiei sârbe în domeniul energetic.

Pe de altă parte, datorită dreptului său de veto la ONU, Rusia este principalul aliat al Belgradului în refuzul său de a recunoaşte independenţa, proclamată în 2008, a fostei sale provincii Kosovo.