Înaintea unui summit găzduit de capitala finlandeză şi consacrat actelor de sabotaj recente din regiunea baltică ce au vizat cabluri submarine, Scholz le-a cerut ţărilor respective să se coordoneze şi să acţioneze rapid în Marea Baltică, scrie Agerpres.
De partea sa, preşedintele leton Edgars Rinkevics a subliniat că ţările europene trebuie să fie pregătite şi pentru alte incidente de securitate în Marea Baltică.
Summitul de la Helsinki este găzduit de preşedintele finlandez Alexander Stubb şi de premierul eston Kristen Michal, iar invitaţi sunt liderii Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Suediei. Sunt prezenţi, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Comisia Europeană va fi reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie.
Principalul scop al summitului de la Helsinki este găsirea unor modalităţi de a proteja mai bine infrastructura esenţială din Marea Baltică şi de a contracara ameninţarea reprezentată de ”flota fantomă” a Rusiei. Această flotă se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, de exemplu, în vederea evitării sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
În cel mai recent incident, în care a fost avariat şi un cablu de electricitate între Finlanda şi Estonia, se bănuieşte că petrolierul Eagle S a secţionat cablul respectiv cu ancora sa. Nava se afla sub pavilionul Insulelor Cook, dar potrivit Uniunii Europene ea aparţine ”flotei fantomă” a Rusiei.