SCJU Tg. Mureş ar putea fi primul spital regional de urgenţă la standarde internaţionale

Ministrul Eugen Nicolăescu a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş – care are în prezent statut de spital regional de urgenţă şi are cea mai bună clasificare, 1A – ar putea fi primul spital regional de urgenţă din ţară din punctul de vedere al normativelor internaţionale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Spitalul din Târgu Mureş este spital clasificat la 1A – cel mai bine clasificat, are statut de spital regional de urgenţă, în consecinţă trebuie să aibă şi un tarif de decontare care să se plieze pe modul de clasificare a spitalului”, a spus Nicolăescu, adăugând că, prin noul contract-cadru, începând cu 1 martie, va exista o finanţare suplimentară de la bugetul de stat, „peste ce dă Casa”, prin programul legat de ATI.

Totodată, finanţarea pentru asistenţa medicală în ambulatoriul de specialitate creşte cu 50 la sută, astfel că „în cazul în care conducerea spitalului îşi va lua măsurile necesare ca foarte mulţi pacienţi să nu mai ajungă la UPU şi să ajungă, aşa cum trebuie, la ambulatoriul de specialitate, de acolo se face o finanţare suplimentară a spitalului”.

El a precizat că un colectiv de coordonare, condus de secretarul de stat Raed Arafat, va face, în două-trei luni, o evaluare legată de viitorul SCJU Târgu Mureş, existând două variante: înfiinţarea unui spital nou sau modernizarea celui existent, care poate ajunge „într-o perioadă mai scurtă de timp şi cu bani mai puţini” să fie un spital regional de urgenţă „aşa cum prevăd toate normativele”.

„Mai departe va trebui să decidem care va fi drumul de urmat, ca să ne atingem obiectivul. Adică să avem spital regional de urgenţă, aşa cum prevăd toate normativele. Şi în felul acesta eu cred că primul spital regional de urgenţă, din punctul de vedere al normativelor internaţionale, ar putea să fie cel de la Târgu Mureş”, a spus Nicolăescu.

El nu a putut preciza dacă acest obiect va fi atins într-un an sau mai mulţi, dar a arătat că a făcut o vizită în mai multe secţii ale spitalului şi a constatat că trebuie să fie dezvoltate cu pioritate o serie de investiţii „importante şi destul de urgente” în zone precum Anestezie Terapie Intensivă, la blocul operator şi la Clinica de Chirurgie Cardiacă pentru copii (fostul Institut de Boli Cardiovasculare şi Transplant – n.r.).

Nicolăescu a afirmat că măsurile dispuse de Arafat în ce priveşte fostul Institut de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IBCvT) din Târgu Mureş „sunt complete” şi că acesta va rămâne în structura SCJU Târgu Mureş, pentru ca spitalul să îndeplinească în continuare condiţiile de clasificare 1A.

Nicolăescu a adăugat că şi centrele de excelenţă de tipul IBCvT Târgu Mureş – de la Iaşi, Cluj, Timişoara sau Constanţa – vor fi integrate în viitoarele spitale regionale de urgenţă.

El a adăugat că doreşte înfiinţarea unor centre de arşi, la standarde europene, în patru sau cinci centre sanitare regionale, pe lângă cel existent în Bucureşti.

Totodată, Nicolăescu a spus că va acorda o atenţie sporită registrelor naţionale ale pacienţilor, pentru că nimeni nu îi poate spune, în acest moment, câţi bolnavi de cancer sau de diabet există în România, deşi acestea trebuie să fundamenteze deciziile pe care le ia.

„Anul acesta facem tot ce se poate, ca să dăm drumul, ca registrele să înceapă să funcţioneze. În primul rând, să existe, în al doilea rând, să fie scrise în ele (datele) şi în al treilea rând să le utilizăm pentru decizii. Că dacă nu ştii ce e în registrul acela, iei decizii după cum ţi se pare. Au fost începute de mine în 2007-2008 şi acolo au murit. Unele dintre ele au fost şi distruse. De exemplu, tot ce înseamnă transplant – registrul de transplant a fost distrus. Vreţi să vă spun de ce? Intuiţi de ce!”, a spus Nicolăescu, care a refuzat să precizeze motivul.