Scrisoarea oamenilor de afaceri către Ludovic Orban arată care ar fi priorităţile din 11 domenii de activitate

27 11. 2019
470658553_58246900

Confederația Patronală Concordia este reprezentativă la nivelul economiei naționale și partener de dialog social. Reprezintă la acest moment opt dintre cele mai puternice sectoare din economie (automotive, energie și utilități, financiar-bancar, hotelier, IT, retail, transport), totalizând peste 300.000 de angajați și peste 1.500 de companii, deopotrivă mari și mici, cu capital românesc și străin, ceea ce îi permite să ofere o perspectivă diversă și echilibrată asupra economiei naționale. Preocupată de perspectiva europeană și globală, este singura organizație din România membră în BusinessEurope și Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE).

Redăm integral textul scrisorii aderesate de Confederaţia Patronală, primului ministru Ludovic Orban:

Către: Guvernul României
În atenția domnului Prim-ministru Ludovic Orban

Stimate domnule Prim-ministru,

Vă felicităm pentru învestirea în funcție și vă dorim un mandat de succes, menit atât rezolvării unor probleme stringente care au nevoie de intervenție imediată, cât și concretizării unei viziuni de dezvoltare coerentă și sustenabilă a României pe termen mediu și lung. (….)

Ținând cont de deschiderea pe care ați anunțat-o în mai multe ocazii privind necesitatea dialogului susținut cu mediul de afaceri, pentru atingerea acestui deziderat comun în perioada ce urmează, vă prezentăm în continuare, în numele sectoarelor economice și companiilor pe care le reprezentăm, o serie de priorități asupra cărora vă rugăm să vă îndreptați atenția și acțiunile, cu responsabilitatea înaltei funcții pe care o îndepliniți.

1. Stabilitate și predictibilitate în domeniul legislativ și de reglementare

Reiterăm, ori de câte ori este cazul, necesitatea asigurării unui cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil. Membrii noștri fac investiții complexe, în cicluri lungi (ex. energie, automotive); acestea sunt descurajate de măsuri fiscale și de reglementare adoptate intempestiv, lipsite de analize de impact și fără consultare cu partenerii sociali. Deși România are nevoie de unele reforme structurale și politici publice, ne așteptăm ca acestea să fie elaborate cu seriozitate și profesionalism, în consultare largă. Adoptarea oricaror măsuri economice și legislative să fie făcută în urma unor evaluări cuprinzătoare și vizionare, fără presiunea unor interese conjuncturale, pentru identificarea unor soluții benefice sau evitarea unor efecte colaterale adverse sau negative ulterioare. 2

2. Dialog social real & respectarea principiilor consultării

Respectarea cu bună credință, în vederea unui dialog social real, a mecanismelor dialogului social – comisiile de dialog social la nivelul ministerelor, Consiliul Economic și Social, Consiliul Național Tripartit de Dialog Social – prin stimularea unor dezbateri reale, propuneri fundamentate și timp rezonabil pentru analizarea lor.
Modernizarea Consiliului Economic și Social, care să aibă în vedere următoarele elemente:
– Reprezentativitatea reală – un sistem informatic accesibil și transparent pentru măsurarea indicatorilor cantitativi privind reprezentativitatea partenerilor sociali precum și criterii obiective pentru selectarea ONG-urile membre;
– Îmbunătățirea capacității administrative și stabilirea nivelului de competențe profesionale ale membrilor desemnați;
– Extinderea timpului de consultare pentru proiectele de acte normative supuse avizării;
– Repartizarea mandatelor în Plenul CES printr-o formula clară, transparentă.

Recunoașterea rolului legitim al partenerilor sociali și al dialogului bi-partit în special în sfera politicilor din domeniile muncă și afaceri sociale.
Sprijinirea creșterii capacității instituționale a partnerilor sociali prin finanțare din ESF+ în noul cadru financiar european multi-anual 2021-2027. Măsura este susținută de partenerii sociali europeni, de Comisia Europeană și în prezent este dezbătută în Parlamentul European.

3. Afaceri europene și internaționale

Interesul CP Concordia pentru afacerile europene și internaționale s-a manifestat prin prezența în cele mai importante umbrele confederative pentru angajatori din Europa și la nivel global; suntem astfel parteneri de dialog social bipartit și tripartit la nivel UE și internațional.
Având în vedere impactul major al legislației UE pentru mediul de afaceri (~70% din legislația națională provine din norme adoptate la nivel european), ne dorim o intensificare a dezbaterilor la nivel național privind temele discutate la nivelul Uniunii Europene. Adesea este neclar care este mandatul României pe tematici diverse, cu impact asupra mediului de afaceri și cum a fost acesta consolidat.
În ceea ce privește tematicile specifice de interes direct pentru noul mandat al instituțiilor europene, le vom transmite separat.

4. Forța de muncă

Este de notorietate criza forței de muncă din România. Date fiind complexitatea și impactul fenomenului, este necesară dezvoltarea imediată a unui plan de acțiuni multi-direcțional. Totodată, dezvoltările tehnologice complexe aduc alte provocări în sfera calitativă a forței de muncă ce trebuie adresate pentru a menține și eventual spori atractivitatea competitivității economiei. În acest sens, pentru perioada următoare, supunem atenției dumneavoastră următoarele puncte:
– Inițierea unor dezbateri despre viitorul muncii, mai ales în contextul necesității elaborării unor strategii care expiră în 2020, cum ar fi: Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,
Strategia Educației şi Formării Profesionale din România, Strategia Națională pentru Învățare pe tot Parcursul Vieții;
– Eficientizarea și consolidarea datelor statistice din zona de muncă&conexe pentru fundamentarea deciziilor, atat de politici publice cât și de business – aceasta este și una dintre concluziile Analizei cantitative și calitative privind piața muncii în România, realizat de INCE și KMPG pentru CP Concordia1;
– Inițierea unui plan național pentru adresarea deficitului de forță de muncă pentru a identifica măsuri transversale pe toate palierele (demografie, diaspora, persoane inactive, îmbătrânire activă, competențe etc.);
– Salariul minim ar trebui stabilit în baza unui mecanism obiectiv, transparent și predictibil. Susținem adoptarea de către Guvern a unui mecanism agreat și propus de către partenerii sociali;
– Simplificare legislației și procedurilor interne privind lucrătorii din afara UE;
– Armonizarea atribuțiilor și creștere colaborării între instituțiile din subordinea Ministerului Muncii și cele ale Ministerul Educației și respectiv Ministerului Sănătății pe zona relațiilor de muncă și formare profesională;
– Evaluarea sistemului educațional dual, tehnic și vocațional pentru adaptarea acestuia la nevoile pieței și modernizarea lui, inclusiv prin consultare cu partenerii sociali;
– Susținerea investițiilor în instruirea și recalificarea forței de muncă prin modernizarea Comitetelor Sectoriale și Autorității Naționale pentru Calificări.

Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române & KPMG, „Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România” (2019), disponibil aici: https://confederatia-concordia.ro/noutati/studiul-despre-piata-muncii/index.html

5. Digitalizare

Digitalizarea serviciilor publice prin:
– elaborarea unei arhitecturi orientate pe servicii, neutră din punct de vedere tehnologic și compatibilă cu Cadrul European de Interoperabilitate, și elaborarea de standarde deschise de interoperabilitate;
– construirea cloudului guvernamental ca platformă de livrare a serviciilor publice digitale;
– generalizarea serviciilor de plată electronică în ambele sensuri;
– în contextul digitalizării, legislația românească să fie corelată cu cea europeană, inclusiv din perspectiva reglementărilor privitoare la efectele juridice ale semnăturilor electronice. Armonizarea cadrului legislativ românesc cu cel european nu poate decât să asigure consumatorilor un acces mai facil la o paletă extrem de largă de servicii prestate de entități publice sau private;
– transpunerea în legislația română a Directivei europene privind facturarea electronică;
– introducerea cărții digitale de identitate și a metodelor alternative de identificare la distanță folosind dispozitivele mobile.

Susținerea activităților de cercetare-dezvoltare-inovare prin:
– simplificarea înregistrării contabile a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare și eliminarea cerințelor birocratice artificiale (ex. Registrul experților pe domenii de cercetare-dezvoltare);
– creșterea deducerii suplimentare până la 200%, pentru a păstra competitivitatea cercetării românești în raport cu cea din alte state europene care aplică această cotă;
– programe de finanțare a activităților de cercetare-dezvoltare în care decizia de alocare a finanțărilor să fie luată de experți din mediul de afaceri, rolul Statului fiind limitat la eliminarea conflictelor de interese și asigurarea imparțialității in alocarea fondurilor.

Susținerea antreprenoriatului în domeniile Strategiei pentru Specializare Inteligentă, prin programe de finanțare adecvate fiecărei etape de dezvoltare a companiilor. Decizia de alocare a finanțărilor să fie luată de experți din mediul de afaceri, nu de persoane fără experiență în economia reală. Exemple de implementare a acestor programe sunt fondurile cu capital de risc Gapminder și Early Game Ventures, constituite prin POC, cu sprijinul Fondului European de Investiții.
Neimpozitarea profitului nedistribuit. Măsura, existentă în alte state europene, permite firmelor să dispună de rezerve de numerar pentru a valorificarea oportunităților sau pentru a face față unor provocări neașteptate.
Susținerea exportului de soluții IT prin măsuri specifice diferite de cele necesare pentru exportul de mărfuri, prin înființarea unui Consiliu de Expansiune Internațională cu activitate permanentă, care să cuprindă reprezentanții Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Externe și al patronatelor din industria IT.

6. Automotive

Înverzirea flotei prin măsuri specifice precum stimularea vânzarii de vehicule noi, nepoluante, prin:
– programele Rabla și Rabla +;
– atragerea de fonduri europene pentru finanțarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice și hibrid plugin;
– acordarea de stimulente fiscale pentru utilizarea vehiculelor electrice;
– introducerea unei „Contribuții anuale pentru circulație” care să asigure bugetele necesare derulării de programe specifice.

Asigurarea creșterii competitivității industriei românești de automobile prin:
– integrarea locală de furnizori pentru componentele de prim montaj;
– asigurarea de personal calificat prin intermediul învățământului dual;
– dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și navale.

7. Energie

Susținem o piață liberă și protecția sustenabilă a consumatorilor vulnerabili. În acest sens, este necesară clarificarea definiței sărăciei energetice și implementarea unui program cuprinzător care să asigure protecția consumatorilor vulnerabili, incluzând măsuri de sprijin financiare, non-financiare și măsuri pentru eficiență energetică.
Finalizarea cadrului de reglementare pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului din 20 aprilie 2015 de stabilire a metodelor de calcul și a cerințelor de raportare în temeiul Directivei 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea benzinei și a motorinei, cu privire la ținta de 6% emisii GES din 2020. Este necesară o metodologie clară pentru trasabilitatea carburanților & a metodelor acceptate prin care industria își poate atinge țintele GES în 2020 (biocarburanți, GPL, răspundere privind reducerea emisiilor din segmentul upstream).

8. Protecția consumatorilor

Promovarea intereselor industriei locale și ale consumatorilor este necesar să fie făcută eficient și la nivelul Pieței Unice, atât prin alinierea legislației la cea europeană, cât și prin conectarea și asumarea unui rol activ al României la dezbaterile conceptuale din spațiul comunitar.
Sunt necesare eforturi de a actualiza legislația privind protecția consumatorilor, de clarificare a strategiei, cu obiective transparente și asumate aliniat de toate organismele de supervizare a pieței, care să stimuleze conformarea comercianților.
Analizarea impactului concurențial, atât la nivel local cât și al pieței unice europene, al tuturor deciziilor care pot influența funcționarea întregului lanț operational, este esențială pentru dezvoltarea unor practici sustenabile de creștere a colaborării retailerilor cu producătorii români și prezența pe rafturi a cât mai multor produse locale.
Încurajarea aplicării unor măsuri de control preventive, constructive și echilibrate, care să servească în aceeași măsură atât consolidarea protecției consumatorilor cât și accesul permanent al acestora la o gamă cât mai largă de produse și servicii de calitate și la prețuri cât mai accesibile.

9. Sectorul financiar-bancar

Având în vedere apariția unor inițiative legislative sau acte normative cu consecințe negative atât asupra consumatorilor cât și a instituțiilor din sectorul financiar-bancar, considerăm absolut necesară elaborarea unor studii de impact care să preceadă astfel de inițiative. Aceasta trebuie să aibă loc în paralel cu consultarea tuturor părților relevante în procesul de implementare a unor reglementări cu impact în sistemul financiar-bancar (bănci, BNR, BCE, după caz).
Atât din perspectiva creșterii intermedierii financiare, deci în interesul consumatorilor, cât și din perpectiva creșterii potențialului pentru finanțarea economiei – este crucială evitarea „schimbărilor

regulilor în timpul jocului” așa cum s-a întâmplat cu OUG114/2018 și cu OUG19/2019. În alte condiții, planurile de finanțare, investiții și dezvoltare nu se pot face decât pe termen foarte scurt.
Astfel, considerăm necesare:
– abrogarea taxei pe activele bancare, care nu satisface nici pe departe obiectivul declarat al acesteia din cauza efectelor în cascadă pe care le va avea asupra întregii economii;
– revizuirea metodei de calcul al indicelui de referință IRCC (care a înlocuit ROBOR pentru creditele noi), cel puțin în sensul reducerii decalajului temporal între momentul la care au loc tranzacțiile pe baza cărora se determină IRCC și perioada pentru care se aplică acesta.

Considerăm necesară re-analizarea prevederilor Codului fiscal referitoare la impunerea unei limite de 30% pe deductibilitatea cesiunilor de creanțe. O astfel de limitare este de natură să afecteze atât piața cesiunilor de creanțe, dar și piața de capital (prin afectarea tranzacțiilor cu titluri de stat), cu consecințe negative asupra tuturor actorilor implicați.
Consideram oportuna intensificarea colaborării dintre autoritățtile publice și sectorul bancar pe proiecte de interes (ex.: colectare taxe, accesul electronic la registrele publice, eficientizarea mecanismelor PPP) și spirjinirea educației financiare pentru toate categoriile de vârstă.

10. Transporturi

Transportul rutier are nevoie de soluții viabile care să asigure menținerea competitivității și continuarea dezvoltării industriei de transport rutier din România, prin soluționarea cu prioritate a problemelor urgente cu care se confruntă companiile românești de transport rutier la nivel național, UE și internațional:
Problematica națională
– Criza șoferilor – măsuri concrete privind lipsa acută de șoferi profesioniști cu care se confruntă sectorul transporturilor rutiere din România (lipsesc ~45000 șoferi profesioniști), respectiv:
• angajarea tinerilor de 18 ani ca șoferi profesioniști conform prevederilor legislației europene, fiind necesară modificarea urgentă a legislației românești pentru reducerea vârstei de la 21 de ani la 18 ani în vederea obținerii permisului de conducere categoriile C și CE (în România, tinerii de 18 ani au dreptul să voteze, dar nu să conducă un camion),
• angajarea șoferilor profesioniști din afara UE prin măsuri concrete și eficiente pentru firmele românești de transport rutier.
– Infrastuctură: Stabilirea unei strategii de dezvoltare a infrastructurii rutiere pe o perioadă de 5-10 ani, astfel încât orice modificare intervenită la nivelul conducerii Guvernului să nu afecteze strategia aprobată deja și proiectele aflate în derulare:
• Realizarea de spații de parcare păzite cel puțin de-a lungul coridoarelor principale TEN-T;
• Eliminarea timpilor mari de așteptare la frontierele interne UE (prin intrarea în Schengen pe cale rutieră) și externe UE (prin modernizare infrastructurii pentru creșterea fluxului).
– RCA: solicităm să nu se modifice Legea nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), întrucât se vor recrea condițiile dezechilibrelor grave în piața RCA și tarifele vor

crește accentuat. De asemenea, solicităm desecretizarea scrisorii din iulie 2018 primite de autoritățile române de la Comisia Europeană privind modificarea legislației RCA.

Problematica UE
– Implicarea activă a Guvernului României și a Ministerului Transporturilor în cadrul trialogului privind Pachetul Mobilitate 1, pentru protejarea intereselor transportatorilor romani și eliminarea restricțiilor propuse de acest pachet legislativ privind accesul liber la piața europeană de transport rutier de marfă (eliminarea întoarcerii obligatorii acasă a camioanelor);
– Intrarea României în Schengen pe cale rutieră.

Problematica internațională
– Încheierea unui Acord bilateral de transport rutier de marfă cu China, care să faciliteze transportatorilor români valorificarea oportunității economice deosebite legate de aderarea Chinei și a altor țări asiatice importante la sistemul TIR, precum și inițiativa Chinei de a dezvolta rute comerciale cu țările din Europa și Asia Centrală prin programul OBOR „One Belt, One Road”;
– Îmbunătățirea relațiilor de transport bilateral România- Rusia care ar putea fi liberalizat, având în vedere că România își respectă angajamentele UE însă ar trebui să își promoveze și interesele economice naționale.

11. Turism

Este necesară rediscutarea Legii Turismului – retragerea din Parlament în vederea revizuirii plecând de la urmatoarele priorități :
– Remodelarea totală a parții din lege care se referă la Organizațiile de Management a Destinației cu luarea în calcul a celor trei nivele (local, regional și național) având ca obiectiv principal inființarea ORT – Organizația Română de Turism ca punct esențial în promovarea României în străinătate;
– Simplificare și debirocratizare în turism prin digitalizare, mai puține documente în turismul românesc;
– Forța de muncă din turism trebuie educată și calificată prin susținerea învățământului în sistem dual și prin reformarea calificărilor și acreditărilor pentru meseriile din turism cu implicarea mediului de afaceri în procesul de certificare în domeniu.

Este necesară reformarea Consiliului Consultativ al Turismului astfel încât acesta să capete consistență, să fie constituit din membrii relevanți ai industriei și să fie organizat eficient.
Susținem reglementarea bacșisului în HORECA.
Fondurile europene alocate turismului în exercițiul 2021-2027 trebuie să reprezinte o prioritate prin care să susținem investițiile în turism. 8

CP Concordia dorește să se poziționeze ca partener de încredere pentru un dialog real cu Guvernul României, considerând că doar în acest fel pot fi întrunite condițiile existenței predictibilității și a transparenței atât de necesare pentru dezvoltarea economică și socială sustenabilă a României.
Rămânem la dispoziție pentru detalierea acestor puncte, precum și a altor măsuri pe care Guvernul pe care îl conduceți le are în vedere în perioada următoare.

Cu aleasă considerație,

Consiliul Director

Federaţia Patronală Petrol şi Gaze – FPPG
Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE
Asociaţia Investitorilor Privaţi – PIA
Federația Patronală a Rețelelor de Comerţ – FPRC
Federația Patronală din Industria Auto – FPIA
Federația Patronală a Transportatorilor din România – FPTR
Federația Patronală a Serviciilor Financiare – FinBan
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii – ANIS
Federația Industriei Hoteliere din România – FIHR