Scumpirea îngrășămintelor i-ar putea determina pe mulți fermieri francezi să renunțe la cultivarea porumbului
Preţul gazelor naturale, o componentă crucială pentru îngrăşămintele pe bază de azot, a crescut dramatic la nivel mondial ca urmare a unei combinaţii de factori precum majorarea cererii după pandemie, stocurile reduse şi livrările mai mici decât de obicei din Rusia. Scumpirea gazelor naturale a condus şi la majorarea preţurilor la îngrăşăminte iar unii producători nu reuşesc să facă faţă creşterii costurilor cu gazele naturale.
„Principala îngrijorare este legată de disponibilitate. Avem deja unele probleme de aprovizionare în prezent şi, indiferent de preţ, nu există nicio garanţie că vom avea îngrăşăminte la primăvară”, a declarat fermierul Benoit Pietrement, care este şi preşedintele FranceAgriMer.
Franţa este cel mai mare cultivator şi exportator de cereale din Uniunea Europeană.
Semănatul rapiţei s-a terminat în Franţa şi este prea târziu pentru fermieri să îşi schimbe planurile cu privire la culturile de iarnă, cum este grâul care este semănat acum, dar ar putea fi modificări în cazul culturilor de primăvară.
„Unii fermieri ar putea decide să renunţe la culturile care au nevoie de mult azot, cum este porumbul, şi să se îndrepte spre cele care au nevoie de mai puţin azot, cum este orzul sau floarea soarelui”, a spus Pietrement.
Preţul îngrăşămintelor s-a triplat în ultimele 12 luni, astfel că pentru fermieri costurile au crescut până undeva la 300-350 de euro pentru fiecare hectar de cereale, comparativ cu 150 de euro pe hectar. „Impactul asupra cultivatorilor va fi unul violent”, a avertizat preşedintele FranceAgriMer.