Se anunţă o toamnă volatilă pentru economia europeană, România – prinsă în valul de incertitudini

Dacă în trecut sectorul serviciilor contrabalansase „înghețul” din industrie, luna august a adus o scădere de 3 puncte, la 47,9, a indicelui de activitate în servicii, sugerând contracție în acest domeniu, pentru prima dată anul acesta.

Viitorul apropiat e sub umbra scăderii comenzilor noi în cel mai rapid ritm din ultimii trei ani. Dacă privim în urmă, dincolo de pandemie, abia în 2012 am mai avut o reducere similară a stocului de comenzi (produse și servicii în așteptare). Situația e și mai delicată în Germania, unde abia în 2009 regăsim o situație similară.

Inflația la „poarta de intrare” a fabricilor a crescut neașteptat. Decizia Arabiei Saudite și Rusiei de a păstra tăierile de producție până la sfârșitul anului, care au împins marți petrolul Brent la 90 de dolari pe baril, nu ajută la domolirea presiunii pe prețuri.

În tabloul european, economiile din sud, precum Italia și Spania, au postat cifre relativ mai bune, ajutate și de apetitul dezlănțuit pentru călătorii. Turiștii au venit nu doar din interiorul UE, ci și dinspre SUA sau alte zone geografice.

Irlanda continuă să iasă din linie în sens pozitiv, cu indicele PMI compus la 52,6, vârful ultimelor 4 luni. Irlanda e pe cale să înregistreze un surplus bugetar de 3,5% din PIB anul acesta. Însă și aici datele arată o încetinire, influențată de exporturi, care ar putea să aducă creșterea economiei pe tot anul 2023 la doar 0,1%.

Economiile bătrânului continent sunt strâns legate de Germania, iar cifrele sunt sursă de preocupare. Indicele PMI compus, care dă o imagine atât despre industrie, cât și servicii, a coborât la 44,6, un minim al ultimelor 39 de luni, comparându-se nefavorabil cu Spania (48,6), Italia (48,2) și chiar Franța (46).

Este Germania – din nou – „bolnavul Europei”?

Titlurile de presă încep să semene cu cele din anii ’90, când economia nu arăta deloc ca un motor, ci mai degrabă ca o piatră de moară în ansamblul european”.

Inflația în sectorul serviciilor a rămas foarte ridicată în special în Germania. Încetinirea Chinei a tras în jos segmentul de export din Franța și Germania. Deși costul energiei s-a ajustat, iar cel al gazelor naturale a scăzut și mai pronunțat, industria are nevoie de predictibilitate și un profil solid al cererii pentru a reporni activitatea.

În plus, sectorul auto german, un motor esențial în trecut, e între Scila și Carybda, fiind supus presiunilor din două direcții. Tesla, pe de o parte, și producătorii chinezi, pe de altă parte, s-au arătat mai agili în conectarea la trendul electric, câștigând cotă în piețele foarte importante din Asia. În același timp, producătorii germani sunt într-o cursă a investițiilor pentru recâștigarea poziției competitive.

Consumatorii germani sunt ușor mai pesimiști față de începutul verii, potrivit GfK, deși nu atât de preocupați pe cât au fost în toamna-iarna anului trecut. Investitorii, potrivit indicatorului Sentix, sunt la cel mai scăzut nivel de încredere din octombrie până acum. Potrivit analistului XTB România, riscul de recesiune e ridicat, după semnele curente. BCE, observând dinamica salariilor, nu poate închide ochii în fața inflației pentru a opera scăderi rapide ale dobânzii de referință.

Estul Europei se află deja în unele părți ale sale în recesiune. În Ungaria și Polonia PIB-ul a scăzut. Cehia este în stagnare, dar vulnerabilă prin expunerea la sectorul auto și canalul de export.

Mediul unor dobânzi înalte are, de asemenea, efecte pe termen lung – deși ele sunt cerute de reperele actuale de inflație. Potrivit unui studiu foarte recent al San Francisco Fed, creșteri de dobândă neașteptate de 1 punct au un efect potențial de diminuare a PIB-ului cu până la 5 puncte, față de scenariul de bază, peste un deceniu. În contrast, stimularea monetară are efecte mai ales în orizontul 5-10 ani, diluându-se ulterior aproape în totalitate.

Germania a fost destinația pentru 20% din exporturile României, iar volumul total al schimburilor comerciale a atins 40 de miliarde de euro anul trecut. România se confruntă cu propria sa dilemă privind deficitul public. România caută să majoreze veniturile bugetare fără a sufoca elanul economiei, fiind prinsă în tabloul european – și în special german – de încetinire.

Estimările pentru economia României anul acesta sunt monitorizate spre a fi ajustate în sens descendent, luând în calcul datele macro din ultimele săptămâni din Europa. Piețele și actorii economici așteaptă pachetul de măsuri fiscale, iar sectorul bancar a resimțit deja corecții de peste 2%, marți .

Piețele bursiere europene, inclusiv cea locală, ar putea avea în față o toamnă care urmează statistica: septembrie și octombrie tind să aducă repoziționări după „vacanța” de vară și o volatilitate mult peste media anuală.

Claudiu Cazacu este consultant de strategie la XTB România.